https://rpubs.com/alex_istrate/608122

1 Partea generală

2 Partea specială

2.1 Introducere

2.1.1 Obiective

2.2 Material și metode

2.2.1 Analiza statistică a datelor

Pentru variabilele calitative, am folosit pie-uri sau bar-chart-uri și am calculat frecvențele absolute și relative ale categoriilor formate. Pentru a descrie relațiile dintre variabilele calitative am folosit testele Fisher și Odds-Ratio (OR) cu IC95% sau Chi² și Cramer V. Am prezentat grafic rezultatele sub forma unor bar-chart-uri.

Pentru a studia relațiile dintre variabilele cantitative și cele binare, am folosit testul Mann-Whitney (MW). Am prezentat valorile p generate de aceste teste precum și mediile ±DS ale grupurilor și diferența mediilor cu IC95% asociat. Pentru a descrie relațiile dintre variabilele calitative am folosit testul Chi² sau Fisher și indicatorii Cramer V și Odds-Ratio (OR) cu IC95%. Am prezentat grafic rezultatele sub forma unor bar-chart-uri.

Pentru a studia relațiile dintre variabilele cantitative am folosit coeficientul de corelație Spearman (R), cu valoarea p asociata și am prezentat grafic relațiile sub forma unor scatter-plot-uri pe care am adăugat linia de regresie.

Am folosit WPS Office 2019 pentru managementul bazei de date. Pentru toate analizele statistice și graficele ulterioare am folosit R version 4.0.0 (2020-04-24) [1]. Am considerat p < 0.05 ca fiind semnificativ statistic și p < 0.1 ca prezentând doar o tendință spre semnificativitate statistică.

2.3 Rezultate

2.3.1 Demografie

Din totalul de 40 pacienti, 16 (40.0%, IC95% = 24.9% - 56.7%) au fost diagnosticați cu schizofrenie paranoidă și 24 (60.0%) schizofrenie nediferențiată. Diferența dintre dintre aceste proporții nu a fost semnificativă statistic (test binomial: p = 0.268).

Figure 1.1: Distribuția pacienților în funcție de diagnostic.

Majoritatea cazurilor (n=29, 72.5%) au fost femei. Distribuția sexelor a fost statistic egală la cele 2 grupuri (SP: 68.8% femei vs SN: 75.0% femei, OR=0.73, p=0.728).

Vârsta a avut valori de la 20 la 63 ani, cu o medie de 39.6 ±10.8 ani, statistic similară la cele 2 grupuri (SP: 37.56 ±9.56 ani vs SN: 40.96 ±11.5 ani, p=0.335).

Durata educației a avut valori de la 8 la 18 ani de studiu, cu o medie de 13.50 ±2.34 ani (mediana=13 ani), statistic similară la cele 2 grupuri (SP: 14.12 ±2.06 ani vs SN: 13.08 ±2.47 ani, p=0.335).

Majoritatea cazurilor (n= 23, 57.5%) nu aveau un partener stabil, această proporție find similară în ambele grupuri (SP: 62.5% vs SN: 54.2%, OR=1.41, p=0.747).

Majoritatea cazurilor (n=26, 65.0%) nu erau angajați, această proporție find statistic mai mare în grupul diagnosticat cu SN (SN: 79.2% vs SP: 43.8%, OR=4.89 [1.21, 19.71], p=0.041).

Table 1.1: Descrierea demografică a eșantionului.

Variabila

Detalii

schizofrenie paranoidă

schizofrenie nediferențiată

Total

Teste statistice

Diagnostic

16 (40.0%)

24 (60.0%)

40

Sex

F

11 (68.8%)

18 (75.0%)

29 (72.5%)

OR=0.73 [0.18, 2.99] (p=0.728)

M

5 (31.2%)

6 (25.0%)

11 (27.5%)

Vârsta (ani)

M (min:max)

37 (20:55)

41 (21:63)

40 (20:63)

T-test: p=0.335

μ ±DS

37.56 ±9.56

40.96 ±11.5

39.60 ±10.8

Durata educației (ani)

M (min:max)

14 (10:17)

12 (8:18)

13 (8:18)

MW: p=0.127

μ ±DS

14.12 ±2.06

13.08 ±2.47

13.50 ±2.34

Status de angajat

angajat

9 (56.2%)

5 (20.8%)

14 (35.0%)

OR=4.89 [1.21, 19.71] (p=0.041)

neangajat

7 (43.8%)

19 (79.2%)

26 (65.0%)

Status marital

singur

10 (62.5%)

13 (54.2%)

23 (57.5%)

OR=1.41 [0.39, 5.13] (p=0.747)

partener stabil

6 (37.5%)

11 (45.8%)

17 (42.5%)

μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR = odds-ratio [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramér V (p calculat prin testul Chi²);

Figure 1.2: Distribuția pacienților pe grupe de vârstă și sexe. Diagnostic: SP=schizofrenie paranoidă, SN=schizofrenie nediferențiată.

Figure 1.3: Distribuția pacienților în funcție de statusul mariatal și de statusul de angajat.