https://rpubs.com/alex_istrate/

1 Partea generală

2 Partea specială

2.1 Introducere

2.1.1 Obiective

2.2 Material și metode

2.2.1 Analiza statistică a datelor

Pentru variabilele calitative, am folosit pie-uri sau bar-chart-uri și am calculat frecvențele absolute și relative ale categoriilor formate. Pentru a descrie relațiile dintre variabilele calitative am folosit testele Fisher și Odds-Ratio (OR) cu IC95% sau Chi² și Cramer V. Am prezentat grafic rezultatele sub forma unor bar-chart-uri.

Pentru a studia relațiile dintre variabilele cantitative (Varsta) și cele binare, am folosit testul Mann-Whitney (MW). Am prezentat valorile p generate de aceste teste precum și mediile ±DS ale grupurilor și diferența mediilor cu IC95% asociat. Pentru a descrie relațiile dintre variabilele calitative am folosit testul Chi² sau Fisher și indicatorii Cramer V și Odds-Ratio (OR) cu IC95%. Am prezentat grafic rezultatele sub forma unor bar-chart-uri. Pentru a studia relațiile dintre variabilele cantitative am folosit coeficientul de corelație Spearman (R), cu valoarea p asociata și am prezentat grafic relațiile sub forma unor scatter-plot-uri pe care am adăugat linia de regresie.

Am utilizat regresii logistice pentru a estima OR pentru profilul uuman vs. real, pe baza variabilelor din fiecare criteriu al stilului de viață, ajustate pentru parametrii demografici. Am prezentat coeficinenții Odds-rattio standarziați.

Am folosit Microsoft Excel 2016 pentru managementul bazei de date. Pentru toate analizele statistice și graficele ulterioare am folosit R 3.6.3 [1]. Am considerat p < 0.05 ca fiind semnificativ statistic și p < 0.1 ca prezentând doar o tendință spre semnificativitate statistică.

2.3 Rezulate

2.3.1 Descrierea eșantionului

Din totalul de 201 pacienți 100 au fost din clase de profil uman și 101 din clase de profil real. Majoritatea elevilor (56%) au fost în clasa a 11-a. Dintre elevii de la profilul real, 2/3 au fost în clasa a 11-a, semnificativ mai mulți decât de la profilul uman (48.5%). Majoritatea participanților au fost de sex feminin (62%), nesemnificicativ mai frecvent la profilul real (65%) decât la profilul uman (58%). Aproximativ jumătate dintre participanți au fost din mediul urban (55%), dar mediul urban a fost relativ mai bine reprezentat la profilul real (63%) decât la profilul uman (47%).

Educația părinților a fost aproximawtiv similară la cele două grupuri. Media IMC a fost nesemnificatv mai mare la cei de la profilul uman (21.5) decât la cei dela profilul real (20.9).

Tabel 1: Descrierea demografică a eșantionului.

Variabila

Detalii

uman

real

Total

Teste statistice

Profil

100 (49.8%)

101 (50.2%)

201

Clasa

11

48 (48.5%)

64 (63.4%)

112 (56.0%)

OR=0.54 [0.31, 0.96] (p=0.046)

12

51 (51.5%)

37 (36.6%)

88 (44.0%)

Sex

F

58 (58.0%)

66 (65.3%)

124 (61.7%)

OR=0.73 [0.41, 1.30] (p=0.312)

M

42 (42.0%)

35 (34.7%)

77 (38.3%)

Mediu

rural

53 (53.0%)

37 (36.6%)

90 (44.8%)

OR=1.95 [1.11, 3.43] (p=0.023)

urban

47 (47.0%)

64 (63.4%)

111 (55.2%)

Educaţia mamei

Gimnaziu (8 clase)

6 (6.0%)

7 (6.9%)

13 (6.5%)

V=0.03 (p=0.917)

Liceu

67 (67.0%)

65 (64.4%)

132 (65.7%)

Facultate

27 (27.0%)

29 (28.7%)

56 (27.9%)

Educaţia tatălui

Gimnaziu (8 clase)

10 (10.1%)

9 (9.0%)

19 (9.5%)

V=0.05 (p=0.802)

Liceu

69 (69.7%)

67 (67.0%)

136 (68.3%)

Facultate

20 (20.2%)

24 (24.0%)

44 (22.1%)

IMC (kg/mp)

M (min:max)

21.01 (16.14:30.45)

20.62 (14.71:32.05)

20.8 (14.71:32.05)

MW: p=0.127

μ ±DS

21.54 ±2.97

20.89 ±2.82

21.22 ±2.91

μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR = odds-ratio [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramér V (p calculat prin testul Chi²);

Figura 1: Distribuția participanților pe clase și profil de studiu.

Figura 2: Distribuția caracteristicilor demografice în funcție de profil.

Figura 2: Distribuția caracteristicilor demografice în funcție de profil.