https://rpubs.com/alex_istrate/n24c9fuoqrgb

1 Partea generală

2 Partea specială

2.1 Introducere

2.1.1 Obiective

2.2 Material și metode

2.2.1 Analiza statistică a datelor

Pentru variabilele calitative, am folosit pie-uri sau bar-chart-uri și am calculat frecvențele absolute și relative ale categoriilor formate. Pentru a descrie relațiile dintre variabilele calitative am folosit testele Fisher și Odds-Ratio (OR) cu IC95% sau Chi² și Cramer V. Am prezentat grafic rezultatele sub forma unor bar-chart-uri.

Am folosit Microsoft Excel 2016 pentru managementul bazei de date. Pentru toate analizele statistice și graficele ulterioare am folosit R 3.6.2 [1]. Am considerat p < 0.05 ca fiind semnificativ statistic și p < 0.1 ca prezentând doar o tendință spre semnificativitate statistică.

2.3 Rezulate

2.3.1 Demografie

Din totalul de 106 răspunsuri, 80 (75.5%) au fost femei și 86 (81.1%) au fost între 22 și 25 ani.

Tabel 1: Demographic parameters of the sample.

Variabila

Detalii

Total

N=

106

Sex

F

80 (75.5%)

M

26 (24.5%)

Vârsta (ani)

18-21

4 (3.8%)

22-25

86 (81.1%)

>25

16 (15.1%)

Figura 1: Sex and age groups distribution.

Distribuția pe grupe de vârstă a fost similară la cele 2 sexe (p=0.792).

Figura 2: Age distribution, by sex.

2.3.2 Accentuarea simptomelor la stres

Majoritatea participanșilor au declarat accentuarea simptomelor la stres (n=65, 65.7%), fără o asociere cu sexul sau vârsta.

Tabel 2: Accentuarea simptomelor la stres, în funcție de sex și vârstă.

Variabila

da

nu

Total

Teste statistice

Accentuarea simptomelor la stres

65 (65.7%)

34 (34.3%)

99

Sex

51 (78.5%)

26 (76.5%)

77 (77.8%)

OR=1.12 [0.42, 3.01] (p=0.805)

14 (21.5%)

8 (23.5%)

22 (22.2%)

Vârsta (ani)

2 (3.1%)

2 (5.9%)

4 (4.0%)

V=0.07 (p=0.797)

53 (81.5%)

27 (79.4%)

80 (80.8%)

10 (15.4%)

5 (14.7%)

15 (15.2%)

OR = odds-ratio [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramér V (p calculat prin testul Chi²);

Figura 3: Accentuarea simptomelor la stres, în funcție de sex și vârstă.

2.3.3 Dispepsie neinvestigată

Conform citeriilor ROMA IV, 40 pacienți (37.7%) au prezentat dispepsie neinvestigată. În ultimele 3 luni, cei mai mulți pacientți au acuzat plenitudine postprandială supărătoare (n=55, 51.9%), arsură epigastrică supărătoare (n=44, 41.5%), durere epigastrică supărătoare (n=41, 38.7%), și doar 28 pacienți (26.4%) au acuzat sațietate precoce supărătoare. La 40 pacienți (37.7%), simptomele au debuat mai recent de 6 luni.

Tabel 3: Dispepsie neinvestigată.

Variabila*

N (%)

N=

106

Plenitudine postprandială supărătoare

55 (51.9%)

Sațietate precoce supărătoare

28 (26.4%)

Durere epigastrică supărătoare

41 (38.7%)

Arsură epigastrică supărătoare

44 (41.5%)

Simptome cu debut > 6 luni

40 (37.7%)

Dispepsie neinvestigată (conf. ROMA IV)

40 (37.7%)

* în ultimele 3 luni

Figura 4: Dispepsie neinvestigată.

Dintre cei 41 pacienți care au acuzat durere epigastrică supărătoare (39%), 37 (90%) au fost femei, față de 43 (66%) dintre cei 65 pacienți care nu a acuzat durere epigastrică supărătoare. Rezultă că femeile au OR=4.7 [IC95% = 1.5 la 15.0] ori mai mare de a avea durere epigastrică supărătoare decât bărbații (phi=0.27, p=0.005 semnificativ statistic conform testului Fisher).

Restul simptomelor nu s-au asciat semnificativ cu sexul.

Tabel 4: Dispepsie neinvestigată, in functie de sex.

Variabila*

F

M

Total

Teste statistice

Sex

80 (75.5%)

26 (24.5%)

106

Plenitudine postprandială supărătoare

45 (56.2%)

10 (38.5%)

55 (51.9%)

OR=2.06 [0.83, 5.09] (p=0.175)

Sațietate precoce supărătoare

21 (26.2%)

7 (26.9%)

28 (26.4%)

OR=0.97 [0.36, 2.62] (p>0.999)

Durere epigastrică supărătoare

37 (46.2%)

4 (15.4%)

41 (38.7%)

OR=4.73 [1.49, 14.98] (p=0.005)

Arsură epigastrică supărătoare

33 (41.2%)

11 (42.3%)

44 (41.5%)

OR=0.96 [0.39, 2.35] (p>0.999)

Simptome cu debut > 6 luni

31 (38.8%)

9 (34.6%)

40 (37.7%)

OR=1.20 [0.47, 3.01] (p=0.817)

Dispepsie neinvestigată (conf. ROMA IV)

31 (38.8%)

9 (34.6%)

40 (37.7%)

OR=1.20 [0.47, 3.01] (p=0.817)

OR = odds-ratio [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher);
* în ultimele 3 luni

Figura 5: Dispepsie neinvestigată, in functie de sex.

În mod similar, vârsta s-a asociat semnficativ statistic cu acuzele de durere epigastrică supărătoare (la toți cei 4 pacienți de 18-21 ani, 36% dintre cei 86 pacienți de 22-25 ani și 37.5% dintre cei 16 pacienți de :25 aniș p=0.037).

Tabel 5: Dispepsie neinvestigată, in functie de vârstă.

Variabila*

18-21

22-25

>25

Total

Teste statistice

Vârsta (ani)

4 (3.8%)

86 (81.1%)

16 (15.1%)

106

Plenitudine postprandială supărătoare

2 (50.0%)

44 (51.2%)

9 (56.2%)

55 (51.9%)

V=0.04 (p=0.930)

Sațietate precoce supărătoare

2 (50.0%)

23 (26.7%)

3 (18.8%)

28 (26.4%)

V=0.12 (p=0.442)

Durere epigastrică supărătoare

4 (100%)

31 (36.0%)

6 (37.5%)

41 (38.7%)

V=0.25 (p=0.037)

Arsură epigastrică supărătoare

3 (75.0%)

35 (40.7%)

6 (37.5%)

44 (41.5%)

V=0.14 (p=0.372)

Simptome cu debut > 6 luni

3 (75.0%)

31 (36.0%)

6 (37.5%)

40 (37.7%)

V=0.15 (p=0.291)

Dispepsie neinvestigată (conf. ROMA IV)

3 (75.0%)

31 (36.0%)

6 (37.5%)

40 (37.7%)

V=0.15 (p=0.291)

OR = odds-ratio [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramér V (p calculat prin testul Chi²);
* în ultimele 3 luni

Figura 6: Dispepsie neinvestigată, in functie de vârstă.

Toate simptomele au fost statisitc mai probabile la pacienții care au declarat accentuarea simptomelor la stres.

Tabel 6: Dispepsie neinvestigată, in functie de accentuarea simptomelor la stres.

Variabila*

da

nu

Total

Teste statistice

Accentuarea simptomelor la stres

65 (65.7%)

34 (34.3%)

99

Plenitudine postprandială supărătoare

45 (69.2%)

8 (23.5%)

53 (53.5%)

OR=7.31 [2.82, 18.94] (p<0.001)

Sațietate precoce supărătoare

24 (36.9%)

3 (8.8%)

27 (27.3%)

OR=6.05 [1.67, 21.92] (p=0.004)

Durere epigastrică supărătoare

33 (50.8%)

8 (23.5%)

41 (41.4%)

OR=3.35 [1.32, 8.49] (p=0.010)

Arsură epigastrică supărătoare

38 (58.5%)

5 (14.7%)

43 (43.4%)

OR=8.16 [2.80, 23.79] (p<0.001)

Simptome cu debut > 6 luni

34 (52.3%)

4 (11.8%)

38 (38.4%)

OR=8.23 [2.60, 26.01] (p<0.001)

Dispepsie neinvestigată (conf. ROMA IV)

34 (52.3%)

4 (11.8%)

38 (38.4%)

OR=8.23 [2.60, 26.01] (p<0.001)

OR = odds-ratio [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher);
* în ultimele 3 luni

Figura 7: Dispepsie neinvestigată, in functie de accentuarea simptomelor la stres.

2.3.4 Intestin iritabil

Conform citeriilor ROMA IV, 14 pacienți (13.2%) au prezentat intestin iritabil. În ultimele 3 luni, în cel puțin 1 zi/ săptămână, cei mai mulți pacienți au acuzat durere abdominală recurentă asociată cu schimbarea frecvenței scaunului (n=36, 34.0%), schimbarea formei / aspectului scaunului (n=28, 26.4%), și doar la 26 pacienți (24.5%), cu defecația. La 23 pacienți (21.7%), simptomele au debuat mai recent de 6 luni.

Tabel 7: Intestin iritabil.

Durere abdominală recurentă asociată cu:

N (%)

N=

106

Defecația

26 (24.5%)

Schimbarea frecvenței scaunului

36 (34.0%)

Schimbare în forma / aspectul scaunului

28 (26.4%)

Simptome cu debut > 6 luni

23 (21.7%)

Intestin iritabil (conf. ROMA IV)

14 (13.2%)

* în ultimele 3 luni, în cel puțin 1 zi/ săptămână

Figura 8: Intestin iritabil.

Sexul și vârsta nu s-au asociat semnificativ statisitc cu niciunul dintre criteriile intestinului iritablil.

Tabel 8: Intestin iritabil, in functie de sex.

Durere abdominală recurentă asociată cu:

F

M

Total

Teste statistice

Sex

80 (75.5%)

26 (24.5%)

106

Defecația

20 (25.0%)

6 (23.1%)

26 (24.5%)

OR=1.11 [0.39, 3.15] (p>0.999)

Schimbarea frecvenței scaunului

31 (38.8%)

5 (19.2%)

36 (34.0%)

OR=2.66 [0.91, 7.78] (p=0.095)

Schimbare în forma / aspectul scaunului

20 (25.0%)

8 (30.8%)

28 (26.4%)

OR=0.75 [0.28, 1.99] (p=0.612)

Simptome cu debut > 6 luni

16 (20.0%)

7 (26.9%)

23 (21.7%)

OR=0.68 [0.24, 1.89] (p=0.584)

Intestin iritabil (conf. ROMA IV)

9 (11.2%)

5 (19.2%)

14 (13.2%)

OR=0.53 [0.16, 1.76] (p=0.324)

OR = odds-ratio [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher);
* în ultimele 3 luni, în cel puțin 1 zi/ săptămână

Figura 9: Intestin iritabil, in functie de sex.

Tabel 9: Intestin iritabil, in functie de vârstă.

Durere abdominală recurentă asociată cu:

18-21

22-25

>25

Total

Teste statistice

Vârsta (ani)

4 (3.8%)

86 (81.1%)

16 (15.1%)

106

Defecația

0

22 (25.6%)

4 (25.0%)

26 (24.5%)

V=0.11 (p=0.508)

Schimbarea frecvenței scaunului

1 (25.0%)

33 (38.4%)

2 (12.5%)

36 (34.0%)

V=0.20 (p=0.124)

Schimbare în forma / aspectul scaunului

1 (25.0%)

25 (29.1%)

2 (12.5%)

28 (26.4%)

V=0.13 (p=0.385)

Simptome cu debut > 6 luni

1 (25.0%)

18 (20.9%)

4 (25.0%)

23 (21.7%)

V=0.04 (p=0.924)

Intestin iritabil (conf. ROMA IV)

1 (25.0%)

12 (14.0%)

1 (6.2%)

14 (13.2%)

V=0.11 (p=0.548)

V = Cramér V (p calculat prin testul Chi²);
* în ultimele 3 luni, în cel puțin 1 zi/ săptămână

Figura 10: Intestin iritabil, in functie de vârstă.

Dintre cei 13 pacienți cu DG: Intestin iritabil (13%), 11 (85%) au acuzat accentuarea simptomelor la stres, față de 54 (63%) dintre cei 86 pacienți fără DG de intestin iritabil. Rezultă că pacienții cu DG de Intestin iritabil au OR=3.3 [IC95% = 0.7 la 15.6 ] ori mai mare de a acuza accentuarea simptomelor la stres decât cei făă (phi=0.16, p=0.122 nesemnificativ statistic conform testului Chi²).

Totuși, toate cele 3 simptome și debutul simptmelor mai recent de 6 luni au fost semnificativ asociate cu o creștere a probabilității de a acuza accentuarea simptomelor la stres.

Tabel 10: Intestin iritabil, in functie de accentuarea simptomelor la stres.

Durere abdominală recurentă asociată cu:

da

nu

Total

Teste statistice

Accentuarea simptomelor la stres

65 (65.7%)

34 (34.3%)

99

Defecația

21 (32.3%)

4 (11.8%)

25 (25.3%)

OR=3.58 [1.12, 11.48] (p=0.029)

Schimbarea frecvenței scaunului

29 (44.6%)

5 (14.7%)

34 (34.3%)

OR=4.67 [1.61, 13.59] (p=0.004)

Schimbare în forma / aspectul scaunului

25 (38.5%)

3 (8.8%)

28 (28.3%)

OR=6.46 [1.78, 23.37] (p=0.002)

Simptome cu debut > 6 luni

19 (29.2%)

2 (5.9%)

21 (21.2%)

OR=6.61 [1.44, 30.38] (p=0.009)

Intestin iritabil (conf. ROMA IV)

11 (16.9%)

2 (5.9%)

13 (13.1%)

OR=3.26 [0.68, 15.65] (p=0.209)

OR = odds-ratio [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher);
* în ultimele 3 luni, în cel puțin 1 zi/ săptămână

Figura 11: Intestin iritabil, in functie de accentuarea simptomelor la stres.

2.3.5 Factori de risc

Majoritatea pacienților au fost normoponderali (79.2%), câte 10 (9.4%) au fost sub- sau supra-ponderali si doar 2 pacienți au avut IMC > 30 kg/m².

Doar 21.7% dinte partcipanți au decarat că nu consumă cafea, iar majoritatea paciențior au declarat consumnul de câte 1 (38.7%) sau 2 (30.2%) cești / zi.

Aproximativ 26.4% dinte pacienți au declarat consumul alimente bogate ăn grăsimi mai frecvent de 3 ori / săptămână.

Doar 10.4% dintre pacienți au declarat că utilizează AINS mai des de 6 ori / lună.

Aproximativ 91.2%% dinte pacienți au acuzat stres mai crescut în timpul anului universitar.

Tabel 11: Sumarizarea factorilor de risc.

Variabila

Detalii

Total

N=

106

IMC (kg/m²)

<18,5 (subponderal)

10 (9.4%)

18,5-24,9 (normal)

84 (79.2%)

25-30 (supraponderal)

10 (9.4%)

>30 (obez)

2 (1.9%)

Cafea (cești/zi)

0

23 (21.7%)

1

41 (38.7%)

2

32 (30.2%)

3

9 (8.5%)

>3

1 (0.9%)

Alimente bogate în grăsimi ( / săptămână)

1

13 (12.3%)

2

35 (33.0%)

3

30 (28.3%)

>3

28 (26.4%)

Antiinflamatoare non-steroidiene (capsule/ lună)

0-5

86 (89.6%)

6-10

10 (10.4%)

Stres mai crescut în cursul anului universitar

93 (91.2%)

Niciunul dintre factorii de risc de mai sus nu s-a asociat semnificativ statistic cu accentuarea simptomelor la stres, DG de Intestin iritabil sau DG de Dispepsie neinvestigată.

Tabel 12: Sumarizarea factorilor de risc, în funcție de Accentuarea simptomelor la stres.

Variabila

Detalii

da

nu

Total

Teste statistice

Accentuarea simptomelor la stres

65 (65.7%)

34 (34.3%)

99

IMC (kg/m²)

<18,5 (subponderal)

7 (10.8%)

3 (8.8%)

10 (10.1%)

V=0.08 (p=0.884)

18,5-24,9 (normal)

51 (78.5%)

28 (82.4%)

79 (79.8%)

25-30 (supraponderal)

6 (9.2%)

2 (5.9%)

8 (8.1%)

>30 (obez)

1 (1.5%)

1 (2.9%)

2 (2.0%)

Cafea (cești/zi)

0

14 (21.5%)

7 (20.6%)

21 (21.2%)

V=0.10 (p=0.916)

1

26 (40.0%)

13 (38.2%)

39 (39.4%)

2

19 (29.2%)

10 (29.4%)

29 (29.3%)

3

5 (7.7%)

4 (11.8%)

9 (9.1%)

>3

1 (1.5%)

0

1 (1.0%)

Alimente bogate în grăsimi ( / săptămână)

1

5 (7.7%)

7 (20.6%)

12 (12.1%)

V=0.21 (p=0.221)

2

24 (36.9%)

9 (26.5%)

33 (33.3%)

3

18 (27.7%)

11 (32.4%)

29 (29.3%)

>3

18 (27.7%)

7 (20.6%)

25 (25.3%)

Antiinflamatoare non-steroidiene (capsule/ lună)

0-5

52 (88.1%)

28 (90.3%)

80 (88.9%)

OR=0.80 [0.19, 3.32] (p>0.999)

6-10

7 (11.9%)

3 (9.7%)

10 (11.1%)

Stres mai crescut în cursul anului universitar

62 (95.4%)

28 (82.4%)

90 (90.9%)

OR=4.43 [1.03, 18.99] (p=0.060)

OR = odds-ratio [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramér V (p calculat prin testul Chi²);

Tabel 13: Sumarizarea factorilor de risc, în funcție de DG: Intestin iritabil.

Variabila

Detalii

da

nu

Total

Teste statistice

Intestin iritabil (conf. ROMA IV)

14 (13.2%)

92 (86.8%)

106

IMC (kg/m²)

<18,5 (subponderal)

0

10 (10.9%)

10 (9.4%)

V=0.15 (p=0.510)

18,5-24,9 (normal)

12 (85.7%)

72 (78.3%)

84 (79.2%)

25-30 (supraponderal)

2 (14.3%)

8 (8.7%)

10 (9.4%)

>30 (obez)

0

2 (2.2%)

2 (1.9%)

Cafea (cești/zi)

0

4 (28.6%)

19 (20.7%)

23 (21.7%)

V=0.21 (p=0.326)

1

8 (57.1%)

33 (35.9%)

41 (38.7%)

2

2 (14.3%)

30 (32.6%)

32 (30.2%)

3

0

9 (9.8%)

9 (8.5%)

>3

0

1 (1.1%)

1 (0.9%)

Alimente bogate în grăsimi ( / săptămână)

1

0

13 (14.1%)

13 (12.3%)

V=0.23 (p=0.133)

2

5 (35.7%)

30 (32.6%)

35 (33.0%)

3

7 (50.0%)

23 (25.0%)

30 (28.3%)

>3

2 (14.3%)

26 (28.3%)

28 (26.4%)

Antiinflamatoare non-steroidiene (capsule/ lună)

0-5

12 (92.3%)

74 (89.2%)

86 (89.6%)

OR=1.46 [0.17, 12.58] (p>0.999)

6-10

1 (7.7%)

9 (10.8%)

10 (10.4%)

Stres mai crescut în cursul anului universitar

12 (92.3%)

81 (91.0%)

93 (91.2%)

OR=1.19 [0.14, 10.33] (p>0.999)

OR = odds-ratio [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramér V (p calculat prin testul Chi²);

Tabel 14: Sumarizarea factorilor de risc, în funcție de Dispepsie neinvestigată.

Variabila

Detalii

da

nu

Total

Teste statistice

Dispepsie neinvestigată (conf. ROMA IV)

40 (37.7%)

66 (62.3%)

106

IMC (kg/m²)

<18,5 (subponderal)

2 (5.0%)

8 (12.1%)

10 (9.4%)

V=0.18 (p=0.351)

18,5-24,9 (normal)

33 (82.5%)

51 (77.3%)

84 (79.2%)

25-30 (supraponderal)

5 (12.5%)

5 (7.6%)

10 (9.4%)

>30 (obez)

0

2 (3.0%)

2 (1.9%)

Cafea (cești/zi)

0

8 (20.0%)

15 (22.7%)

23 (21.7%)

V=0.16 (p=0.596)

1

15 (37.5%)

26 (39.4%)

41 (38.7%)

2

15 (37.5%)

17 (25.8%)

32 (30.2%)

3

2 (5.0%)

7 (10.6%)

9 (8.5%)

>3

0

1 (1.5%)

1 (0.9%)

Alimente bogate în grăsimi ( / săptămână)

1

3 (7.5%)

10 (15.2%)

13 (12.3%)

V=0.15 (p=0.506)

2

12 (30.0%)

23 (34.8%)

35 (33.0%)

3

12 (30.0%)

18 (27.3%)

30 (28.3%)

>3

13 (32.5%)

15 (22.7%)

28 (26.4%)

Antiinflamatoare non-steroidiene (capsule/ lună)

0-5

35 (92.1%)

51 (87.9%)

86 (89.6%)

OR=1.60 [0.39, 6.62] (p=0.735)

6-10

3 (7.9%)

7 (12.1%)

10 (10.4%)

Stres mai crescut în cursul anului universitar

37 (97.4%)

56 (87.5%)

93 (91.2%)

OR=5.29 [0.63, 44.03] (p=0.148)

OR = odds-ratio [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramér V (p calculat prin testul Chi²);

Figura 12: Distribuția IMC.

Figura 13: Sumarizarea factorilor de risc, în funcție de Accentuarea simptomelor la stres.

Figura 14: Sumarizarea factorilor de risc, în funcție de intestin iritabil.

Figura 15: Sumarizarea factorilor de risc, în funcție de dispepsie neinvestigată.

2.3.6 Alcool

68 pariticipanți (64.2%) au declarat consumul de băuturi alcoolice. În ceea ce privește cantitatea, majoritatea (60.4%) au decratat consumul de 0-50 ml / săptămână. Cei mau mulți participanți au declarat că preferă vinul (56.7%). Consumul de alcool nu s-a asociat semnificativ statisitc cu accentuarea simptomelor la stres, DG de Intestin iritabil sau DG de Dispepsie neinvestigată.

Tabel 15: Sumarizarea consumului de alcool.

Variabila

Detalii

Total

N=

106

Alcool

68 (64.2%)

Alcool (ml/săptămână)

<50 ml

64 (60.4%)

100 ml

21 (19.8%)

200 ml

16 (15.1%)

500 ml

2 (1.9%)

>500 ml

3 (2.8%)

Alcool (tip)

Bere

22 (32.8%)

Vin

38 (56.7%)

Spirtoase

7 (10.4%)

Tabel 16: Sumarizarea consumului de alcool, în funcție de Accentuarea simptomelor la stres.

Variabila

Detalii

da

nu

Total

Teste statistice

Accentuarea simptomelor la stres

65 (65.7%)

34 (34.3%)

99

Alcool

41 (63.1%)

22 (64.7%)

63 (63.6%)

OR=0.93 [0.39, 2.21] (p>0.999)

Alcool (ml/săptămână)

<50 ml

38 (58.5%)

21 (61.8%)

59 (59.6%)

V=0.18 (p=0.525)

100 ml

16 (24.6%)

5 (14.7%)

21 (21.2%)

200 ml

9 (13.8%)

6 (17.6%)

15 (15.2%)

500 ml

1 (1.5%)

0

1 (1.0%)

>500 ml

1 (1.5%)

2 (5.9%)

3 (3.0%)

Alcool (tip)

Bere

13 (31.7%)

7 (31.8%)

20 (31.7%)

V=0.17 (p=0.402)

Vin

25 (61.0%)

11 (50.0%)

36 (57.1%)

Spirtoase

3 (7.3%)

4 (18.2%)

7 (11.1%)

OR = odds-ratio [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramér V (p calculat prin testul Chi²);

Tabel 17: Sumarizarea consumului de alcool, în funcție de Intestin iritabil.

Variabila

Detalii

da

nu

Total

Teste statistice

Intestin iritabil (conf. ROMA IV)

14 (13.2%)

92 (86.8%)

106

Alcool

12 (85.7%)

56 (60.9%)

68 (64.2%)

OR=3.86 [0.82, 18.25] (p=0.081)

Alcool (ml/săptămână)

<50 ml

6 (42.9%)

58 (63.0%)

64 (60.4%)

V=0.20 (p=0.397)

100 ml

5 (35.7%)

16 (17.4%)

21 (19.8%)

200 ml

3 (21.4%)

13 (14.1%)

16 (15.1%)

500 ml

0

2 (2.2%)

2 (1.9%)

>500 ml

0

3 (3.3%)

3 (2.8%)

Alcool (tip)

Bere

3 (25.0%)

19 (34.5%)

22 (32.8%)

V=0.09 (p=0.744)

Vin

8 (66.7%)

30 (54.5%)

38 (56.7%)

Spirtoase

1 (8.3%)

6 (10.9%)

7 (10.4%)

OR = odds-ratio [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramér V (p calculat prin testul Chi²);

Tabel 18: Sumarizarea consumului de alcool, în funcție de Dispepsie neinvestigată.

Variabila

Detalii

da

nu

Total

Teste statistice

Dispepsie neinvestigată (conf. ROMA IV)

40 (37.7%)

66 (62.3%)

106

Alcool

28 (70.0%)

40 (60.6%)

68 (64.2%)

OR=1.52 [0.66, 3.50] (p=0.405)

Alcool (ml/săptămână)

<50 ml

24 (60.0%)

40 (60.6%)

64 (60.4%)

V=0.21 (p=0.323)

100 ml

9 (22.5%)

12 (18.2%)

21 (19.8%)

200 ml

4 (10.0%)

12 (18.2%)

16 (15.1%)

500 ml

2 (5.0%)

0

2 (1.9%)

>500 ml

1 (2.5%)

2 (3.0%)

3 (2.8%)

Alcool (tip)

Bere

7 (25.9%)

15 (37.5%)

22 (32.8%)

V=0.17 (p=0.397)

Vin

18 (66.7%)

20 (50.0%)

38 (56.7%)

Spirtoase

2 (7.4%)

5 (12.5%)

7 (10.4%)

OR = odds-ratio [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramér V (p calculat prin testul Chi²);

Figura 16: Sumarizarea consumului de alcool, în funcție de Accentuarea simptomelor la stres.

Figura 17: Sumarizarea consumului de alcool, în funcție de Intestin iritabil.

Figura 18: Sumarizarea consumului de alcool, în funcție de DG: Dispepsie neinvestigată.

2.3.7 Fumat

34 pariticipanți (32.1%) s-au declarat fumători, dintre care câte 14 pacienți au declarat 1-5 țigări/zi sau 6-10 țigări/zi. Consumul de tutun nu s-a asociat semnificativ statisitc cu accentuarea simptomelor la stres, DG de Intestin iritabil sau DG de Dispepsie neinvestigată.

Tabel 19: Sumarizarea consumului de tutun.

Variabila

Detalii

Total

N=

106

Fumat

34 (32.1%)

Fumat (țigări/zi)

0

70 (66.0%)

1-5

14 (13.2%)

11-15

5 (4.7%)

16-20

3 (2.8%)

6-10

14 (13.2%)

Tabel 20: Sumarizarea consumului de tutun, în funcție de Accentuarea simptomelor la stres.

Variabila

Detalii

da

nu

Total

Teste statistice

Accentuarea simptomelor la stres

65 (65.7%)

34 (34.3%)

99

Fumat

22 (33.8%)

10 (29.4%)

32 (32.3%)

OR=1.23 [0.50, 3.02] (p=0.821)

Fumat (țigări/zi)

0

42 (64.6%)

23 (67.6%)

65 (65.7%)

V=0.27 (p=0.136)

1-5

7 (10.8%)

7 (20.6%)

14 (14.1%)

11-15

4 (6.2%)

1 (2.9%)

5 (5.1%)

16-20

1 (1.5%)

2 (5.9%)

3 (3.0%)

6-10

11 (16.9%)

1 (2.9%)

12 (12.1%)

OR = odds-ratio [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramér V (p calculat prin testul Chi²);

Tabel 21: Sumarizarea consumului de tutun, în funcție de Intestin iritabil.

Variabila

Detalii

da

nu

Total

Teste statistice

Intestin iritabil (conf. ROMA IV)

14 (13.2%)

92 (86.8%)

106

Fumat

6 (42.9%)

28 (30.4%)

34 (32.1%)

OR=1.71 [0.54, 5.40] (p=0.370)

Fumat (țigări/zi)

0

8 (57.1%)

62 (67.4%)

70 (66.0%)

V=0.20 (p=0.366)

1-5

2 (14.3%)

12 (13.0%)

14 (13.2%)

11-15

0

5 (5.4%)

5 (4.7%)

16-20

0

3 (3.3%)

3 (2.8%)

6-10

4 (28.6%)

10 (10.9%)

14 (13.2%)

OR = odds-ratio [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramér V (p calculat prin testul Chi²);

Tabel 22: Sumarizarea consumului de tutun, în funcție de Dispepsie neinvestigată.

Variabila

Detalii

da

nu

Total

Teste statistice

Dispepsie neinvestigată (conf. ROMA IV)

40 (37.7%)

66 (62.3%)

106

Fumat

15 (37.5%)

19 (28.8%)

34 (32.1%)

OR=1.48 [0.65, 3.41] (p=0.395)

Fumat (țigări/zi)

0

25 (62.5%)

45 (68.2%)

70 (66.0%)

V=0.17 (p=0.544)

1-5

5 (12.5%)

9 (13.6%)

14 (13.2%)

11-15

1 (2.5%)

4 (6.1%)

5 (4.7%)

16-20

1 (2.5%)

2 (3.0%)

3 (2.8%)

6-10

8 (20.0%)

6 (9.1%)

14 (13.2%)

OR = odds-ratio [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramér V (p calculat prin testul Chi²);

Figura 19: Sumarizarea consumului de tutun, în funcție de Accentuarea simptomelor la stres.

Figura 20: Sumarizarea consumului de tutun, în funcție de DG: Intestin iritabil.

Figura 21: Sumarizarea consumului de tutun, în funcție de DG: Dispepsie neinvestigată.

3 References

  1. R Core Team (2020). R: A language and environment for statistical computing. R Foundation for Statistical Computing, Vienna, Austria. URL https://www.R-project.org/.