1 Partea generală

2 Partea specială

2.1 Introducere

2.1.1 Obiective

2.2 Material și metode

2.2.1 Analiza statistică a datelor

Pentru descrierea variabilelor cantitative am folosit histograme și am calculat mediile aritmetice ± deviația standard (DS) [cu intervalul de încredere (IC) 95%], precum și valorile extreme și mediane. Pentru variabilele calitative, am folosit pie-uri sau bar-chart-uri și am calculat frecvențele absolute și relative ale categoriilor formate.

Pentru a studia relațiile dintre variabilele cantitative și cele calitative, am folosit testele T și Mann-Whitney (MW) dacă acestea au fost binare, respectiv ANOVA dacă acestea au avut mai multe categorii. Am prezentat valorile p generate de aceste teste precum și mediile ±DS ale grupurilor și diferența mediilor cu IC95% asociat. Am prezentat grafic rezultatele sub forma unor box-plot-uri. Pentru a studia relațiile dintre variabilele cantitative am folosit coeficientul de corelație Spearman (R), cu valoarea p asociata și am prezentat grafic relațiile sub forma unor scatter-plot-uri pe care am adăugat linia de regresie cu IC95%. Pentru a descrie relațiile dintre variabilele calitative am folosit testul Chi2 sau Fisher și indicatorii Cramer phi sau V și Odds-Ratio (OR) / Risc relativ (RR) cu IC95%. Am prezentat grafic rezultatele sub forma unor bar-chart-uri.

Am folosit Microsot Excel 2016 pentru managementul bazei de date. Pentru toate analizele statistice și graficele ulterioare am folosit R 3.6.0 [1]. Am considerat p < 0.05 ca fiind semnificativ statistic și p < 0.1 ca prezentând doar o tendință spre semnificativitate statistică.

2.3 Rezultate

2.3.1 Demografie

Tabel 1: Structura demografică a eșantionului.

Variabila

Detalii

Total

N=

150

Vârstă (ani)

μ ±DS

65.04 ±10.6

M (min:max)

66 (20:86)

Sex

F

77 (51.3%)

M

73 (48.7%)

μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max);

2.3.1.1 Sex

Figura 1: Distrbuția pacienților pe sexe.

2.3.1.2 Varsta

Vârsta pacienților (N=150) a avut valori între 20 și 86 ani (mediana: 66) cu o medie de 65.04 ±10.6 ani. În cazul femeilor (N=77, 51.3%) a avut valori între 20 și 86 ani (mediana: 65) cu o medie de 63.16 ±11.1 ani. În cazul bărbaților (N=73, 48.7%) a avut valori între 37 și 86 ani (mediana: 67) cu o medie de 67.03 ±9.67 ani. Această diferență de 3.87 ani a fost semnificativă statistic (p=0.042) conform testului Mann-Whitney.

Figura 2: Histograma vârstei pacienților, pe sexe. (| media, ¦ mediana).

2.3.2 Localizare ( / pacient)

Cei mai mulți pacienți au avut cel puțin 1 leziune la nivelul sigmei (70 pacienți, 46.7%). Doar 18% dintre pacienți au avut leziuni de rect și încă 2 pacienți au avut leziuni la nivelul joncțiunii recto-sigmoidinee. Cele mai mulți pacienți cu lezini la nivelul colonului au avut leziuni localizate la nivelul colonului ascendent (20% din totalul eșantionului), urmat de colului transvers (17%) și de cel descendent (14%). Doar 6 pacienți au avut lezini la nivelul întregului cadru colic.

2.3.3 Localizare ( / leziune)

Din totalul de 317 RON sioni cele mai frecvente au fost la nivelul sigmei (30%), rezultat similar obținut cu cel pe pacienți. 12.6% dintre leziuni au fost la info rul rectului și alte patru leziuni au fost la nivelul joncțiunii rectosigmoidiene. La nivelul colonului ascendent au fost localizate 15.5% dintre leziuni la nivelul colonului transvers 12% și la colonul descendent 11.4%. 21 leziuni (6.6%) au fost localizate la nivelul întregului cadrul colic.

Figura 3: Distribuția leziunilor în funcție de Localizare.

2.3.4 Adenom ( / pacient)

Cei mai mulți pacienți au avut adenoame tubulare 122 (81.3%). Alți 8% 0.7% și 2% au avut adenoame tubulo-viloase viloase și respectiv serate. Restul de 11.3% adică 17 pacienți nu au avut adenoame.

2.3.5 Adenom ( / leziune)

Din totalul leziunilor 78.9% au fost adenome tubulare. 8.5% 0.3% și 1.9% au fost adenoame tubulo-viloase viloase și respectiv serate. Restul de 10.4% dintre leziuni nu au fost adenoame.

Figura 4: Distribuția leziunilor în funcție de Histopatologie: adenom.

2.3.6 Gradul de displazie ( / pacient)

11.3% dintre pacienți nu au avut modificări histopatologice importante. Doar doi pacienți au avut leziuni hiperplazice. Cei mai mulți pacienți (68%) au avut leziuni cu grad de displazie Viena 3 și restul de 25% au avut leziuni grad de displazie 4.

2.3.7 Gradul de displazie ( / leziune)

Aproape 10% dintre leziuni nu au avut modificări histopatologice importante. Două leziuni au fost hiperplazice. Aproape 65% dintre leziuni au fost displazice cu grad Viena 3 și 25% cu grad Viena 4.

Figura 5: Distribuția leziunilor în funcție de Rezultat anatomopatologic.

2.3.8 Sesil/pediculat ( / pacient)

Cei mai mulți pacienți au avut leziuni pediculate (56.7%). 54% au avut leziuni sesile.

2.3.9 Sesil/pediculat ( / leziune)

Totuși, leziunile sesile au fost cele mai numeroase (52.7% din totalul celor 317 leziuni).

Figura 6: Distribuția leziunilor în funcție de Forma: sesil/pediculat.

2.3.10 Adenocarcinom in situ ( / pacienți)

Doar 5.2% dinte pacienți au avut adenocarcinoame in situ.

2.3.11 Adenocarcinom in situ ( / leziune)

Acestea reprezentând doar 3.5% din totalul leziunilor.

Figura 7: Distribuția leziunilor în funcție de Adenocarcinom in situ.

2.3.12 Dimensiune ( / leziuni)

36% dintre leziuni au fost ≤5 mm. Alte 37.2 % dintre leziuni au fost mai mari de 5 mm dar ≤10 mm. Un număr mic de leziuni au fost peste 20 mm. Media leziunilor a fost de 10.7 mm iar mediana a fost aproximativ de 7 mm. Având în vedere distribuția asimetrică și modul de codificare al dimensiunii leziunilor in baza de date, mediana este un indicator mai fidel al dimensiunii leziunilor.

[1] 10.7

Figura 8: Histograma dimensiunilor leziunilor pacienților,. (| media, ¦ mediana).

2.4 Rezultate 2

Se observă o ușoară creștere cu tendință spre semnificativitate statistică (R=0.11, p=0.06) a dimensiunii medii a tumorilor odată cu vârsta.

Localizarea tumorii s-a asociaț semnificativ statistic cu sexul și dimensiunia leziunilor dar nu s-e asociat cu forma sesila sau pediculata, gradul de displazie sau histopatologia (adenom, adenocarcinom in situ).

[1] “Sex” [1] “Sex” [1] “Localizare” [1] “Localizare” [1] “Dimensiune” [1] “Dimensiune” [1] “Sesil/pediculat” [1] “Sesil/pediculat” [1] “Gradul de displazie” [1] “Gradul de displazie” [1] “Adenocarcinom in situ” [1] “Adenocarcinom in situ”

[1] “Sex” [1] “Sex” [1] “Localizare” [1] “Localizare” [1] “Dimensiune” [1] “Dimensiune” [1] “Sesil/pediculat” [1] “Sesil/pediculat” [1] “Gradul de displazie” [1] “Gradul de displazie” [1] “Adenocarcinom in situ” [1] “Adenocarcinom in situ”

[1] “Sex” [1] “Sex” [1] “Localizare” [1] “Localizare” [1] “Dimensiune” [1] “Dimensiune” [1] “Sesil/pediculat” [1] “Sesil/pediculat” [1] “Adenom” [1] “Adenom” [1] “Adenocarcinom in situ” [1] “Adenocarcinom in situ”

3 Referințe

  1. R Core Team (2019). R: A language and environment for statistical computing. R Foundation for Statistical Computing, Vienna, Austria. URL https://www.R-project.org/.

4 Extra