2 Partea specială

2.1 Introducere

2.1.1 Obiective

2.2 Material și metode

2.2.1 Analiza statistică a datelor

Pentru descrierea variabilelor cantitative am folosit histograme și am calculat mediile aritmetice ± deviația standard (DS) [cu intervalul de încredere (IC) 95%], precum și valorile extreme și mediane. Pentru variabilele calitative, am folosit pie-uri sau bar-chart-uri și am calculat frecvențele absolute și relative ale categoriilor formate.

Pentru a studia relațiile dintre variabilele cantitative și cele calitative, am folosit testele T și Mann-Whitney (MW) dacă acestea au fost binare, respectiv ANOVA dacă acestea au avut mai multe categorii. Am prezentat valorile p generate de aceste teste precum și mediile ± DS ale grupurilor și diferența mediilor cu IC95% asociat. Am prezentat grafic rezultatele suooob forma unor box-plot-uri. Pentru a studia relațiile dintre variabilele cantitative am folosit coeficientul de corelație Spearman (R), cu valoarea p asociata și am prezentat grafic relațiile sub forma unor scatter-plot-uri pe care am adăugat linia de regresie cu IC95%. Pentru a descrie relațiile dintre variabilele calitative am folosit testul Chi2 sau Fisher și indicatorii Cramer phi sau V și Odds-Ratio (OR) / Risc relativ (RR) cu IC95%. Am prezentat grafic rezultatele sub forma unor bar-chart-uri.

Am folosit Microsot Excel 2016 pentru managementul bazei de date. Pentru toate analizele statistice și graficele ulterioare am folosit R 3.6.0. Am considerat p < 0.05 ca fiind semnificativ statistic și p < 0.1 ca prezentând doar o tendință spre semnificativitate statistică.

2.3 Rezultate

2.3.1 Demografie

Vârsta pacienților (N=44) a avut valori între 22 și 90 ani (mediana: 56.5) cu o medie de 52.14 ±17.0 ani. În cazul femeilor (N=26, 59.1%) a avut valori între 22 și 90 ani (mediana: 53) cu o medie de 50.73 ±17.9 ani. În cazul bărbaților (N=18, 40.9%) a avut valori între 22 și 75 ani (mediana: 60.5) cu o medie de 54.17 ±16.0 ani. Această diferență de 3.44 ani nu a fost semnificativă statistic (p=0.516) conform testului T pentru eșantioane cu varaiții egale.

Tabel 1: Caracterisitici demografice

Variabila

Detalii

Total

N=

49

Vârsta (ani)

M (min:max)

56.5 (22:90)

μ ±DS

52.14 ±17.0

Sex

F

29 (59.2%)

M

20 (40.8%)

μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max);

Figura 1: Distribuția vârstei pacienților, pe sexe (| media, ¦ mediana) și a celor 2 sexe (pie chart).

2.3.2 Diagnostic

În urma biopsiei, majoritatea paceienților au fost diagnosticați cu adenom pleomrf (53.1%) sau Wartin (28.6%). Restul de 9 pacienți (18.4%) au avut tumori mai puțin frecvente.

Tabel 2: Diagnosticul histopatologic.

Variabila

Detalii

Total

N=

49

Diagnostic histopatologic

Adenom pleomorf

26 (53.1%)

Whartin

14 (28.6%)

Adenocarcinom cu celule acinare pT3N0L0V1R0

1 (2.0%)

Adenocarcinom NOS moderat diferentiat G2 pT2N2bL1V0R0

1 (2.0%)

Carcinom in situ cu microinvazie

1 (2.0%)

Carcinom scuamos keratinizat moderat diferentiat G2

1 (2.0%)

Chistadenom

1 (2.0%)

Fibrolipom

1 (2.0%)

Limfom de tip MALT

1 (2.0%)

Metastaze de carcinom scuamos keratinizat moderat diferentiat

1 (2.0%)

Oncocitom

1 (2.0%)

Aceeași pacienți au fost evaluați ecografic înainte de biosie. Cele 2 tipuri de tumori mai frecvente au fost identificate și ultrasonografic.

Tabel 3: Diagnosticul ecografic.

Variabila

Detalii

Total

N=

49

Diagnostic ecografic

Adenom pleomorf

29 (59.2%)

Whartin

12 (24.5%)

Proces proliferativ cariokinetic

4 (8.2%)

Aspect tristratificat

1 (2.0%)

Chistadenom

1 (2.0%)

Limfom

1 (2.0%)

Recidivă

1 (2.0%)

Figura 2: Corespondența dintre diagnosticul ecografic și cel histopatologic.

Corespondența dintre diagnosticul ecografic și cel histopatologic a fost moderată (V=0.65, Kappa=0.616, p = 0.648).

Tabel 4: Corespondența dintre diagnosticul ecografic și cel histopatologic.

vs. Diagnostic histopatologic

Diagnostic ecografic

Adenom pleomorf

Whartin

Altele

(total)

Adenom pleomorf

22

4

3

29

75.9% / 84.6%

13.8% / 28.6%

10.3% / 33.3%

59.2%

Whartin

2

10

0

12

16.7% / 7.7%

83.3% / 71.4%

0.0% / 0.0%

24.5%

Altele

2

0

6

8

25.0% / 7.7%

0.0% / 0.0%

75.0% / 66.7%

16.3%

(total)

26

14

9

49

53.1%

28.6%

18.4%

100%

V=0.65 (p<0.001)

Această corespondență de păstrează și după eliminarea pacienților cu alte tumori (kappa = 0.649, V=0.65, p = 0.414).

Tabel 5: Corespondența dintre diagnosticul ecografic și cel histopatologic.

vs. Diagnostic histopatologic

Diagnostic ecografic

Adenom pleomorf

Whartin

(total)

Adenom pleomorf

22

4

29

84.6% / 91.7%

15.4% / 28.6%

70.7%

Whartin

2

10

12

16.7% / 8.3%

83.3% / 71.4%

29.3%

(total)

26

14

41

65.0%

35.0%

100%

phi=0.65 (p<0.001)

Tabel 6: Corespondența dintre diagnosticul ecografic și cel histopatologic.

Astfel, pentru diferența dintre ademonul pleomorf și Wartin, acuratețea diagnostică a ecografiei a fost de 0.84 (0.69 - 0.94). Probabilitatea unui diagnostic ecografic corect al pacienților cu adenom pleomorf (Se) a fost de 85% și de diagnostic corect al paceinților cu Wartin (Sp) a fost de 83%. Probabilitatea ca un diagnostic ecografic de adenom pleomorfic să fie corect (VPP) a fost de 92% iar probabilitatea ca un diagnostic ecografic de Wartin să fie corect (VPN) a fost de 71%.

Tabel 6: Corespondența dintre diagnosticul ecografic și cel histopatologic.

Astfel, pentru diferența dintre malign si benign, acuratețea diagnostică a ecografiei a fost de 0.90 (0.78 - 0.97). Probabilitatea unui diagnostic ecografic corect al pacienților cu tumori maligne (Se) a fost de 67% și de diagnostic corect al paceinților cu tumori benigne (Sp) a fost de 93%. Probabilitatea ca un diagnostic ecografic de tumora maligna să fie corect (VPP) a fost de 57% iar probabilitatea ca un diagnostic ecografic de tumora benigna să fie corect (VPN) a fost de 95%.

Corespondența dintre diagnosticul ecografic și cel histopatologic a fost mai bună pentru diferența malign/benign (V=0.56, Kappa=0.667, p = 0.655).

Tabel 5: Corespondența dintre diagnosticul ecografic și cel histopatologic.

vs. Malignitate (histopatologic)

Malignitate (ecografic)

malign

benign

(total)

malign

4

2

6

66.7% / 57.1%

33.3% / 4.8%

12.2%

benign

3

40

43

7.0% / 42.9%

93.0% / 95.2%

87.8%

(total)

7

42

49

14.3%

85.7%

100%

phi=0.56 (p=0.002)

2.3.3 Tumora

Majoritatea tumorilor au fost benigne (86%): toate cazurile de adenom pleomorf și Wartin, plus încă 2 cazuri dintre cele mai puțin frecvente tipuri de tumori.

Tabel 7: Proporția cazurilor benigne și maligne, detaliate pe diagnosticul histopatologic.

Variabila

Detalii

malign

benign

Teste statistice

Malignitate (histopatologic)

7 (14.3%)

42 (85.7%)

Diagnostic histopatologic

Adenom pleomorf

0

26 (61.9%)

V=0.86 (p<0.001)

Whartin

0

14 (33.3%)

Altele

7 (100%)

2 (4.8%)

μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max);

Figura 3: Proporția cazurilor benigne și maligne, detaliate pe diagnosticul histopatologic.

Toate tipurile de tumori (conform diagnostcului histopatologic) au avut localizări statistic similare. Doar 1 caz a avut tumori bilaterale, iar proporțiile afectărilor drepte și stângi au fost aproximativ egale. 3/4 dintre tumori au fost superficiale. Deși fără semmnificție statistică, relativ mai multe cazuri de Wartin au fost superficiale decât de adenom pleomorf (85% vs. 77%, OR=1.8, p=0.251).

Tabel 8: Localizarea tumorii.

Variabila

Detalii

Adenom pleomorf

Whartin

Altele

Total

Teste statistice

Diagnostic histopatologic

26 (53.1%)

14 (28.6%)

9 (18.4%)

49

Lateralitate

stânga

12 (48.0%)

8 (57.1%)

2 (22.2%)

22 (45.8%)

V=0.26 (p=0.169)

dreapta

13 (52.0%)

6 (42.9%)

6 (66.7%)

25 (52.1%)

bilateral

0

0

1 (11.1%)

1 (2.1%)

Profunzime

superficial

20 (76.9%)

12 (85.7%)

6 (66.7%)

38 (77.6%)

V=0.15 (p=0.562)

profund

6 (23.1%)

2 (14.3%)

3 (33.3%)

11 (22.4%)

V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²);

Figura 4: Localizarea tumorii.

2.3.4 Dimensiune

Dimensiune medie (mm) (N=45) a avut valori între 14.67 și 49 (mediana: 24.33) cu o medie de 26.14 ±8.4. Dimensiune medie (mm) la pacienții cu Diagnostic Histopatologic2: Adenom pleomorf (N=24, 63.2%) a avut valori între 14.67 și 34 (mediana: 21.665) cu o medie de 22.81 ±5.85. Dimensiune medie (mm) la pacienții cu Diagnostic Histopatologic2: Whartin (N=14, 36.8%) a avut valori între 17.5 și 47.33 (mediana: 26.17) cu o medie de 27.88 ±8.18. Această diferență de 5.08 a prezentat o tendință spre semnificație statistică (p=0.051) conform testului Mann-Whitney. Dimensiunea medie a celorlalte 9 tumori a fost de 34.07 ±10.8 mm, mai mare decât a tumorilor mai frecvente (Kruskal-Wallis: p = 0.013).

Tabel 9: Dimensiunile tumorilor pacienților, pe diagnostice

Variabila

Detalii

Total

Adenom pleomorf

Whartin

Altele

Teste statistice

Diagnostic histopatologic

49

26 (53.1%)

14 (28.6%)

9 (18.4%)

Dimensiune AP (mm)

M (min:max)

25 (10:50)

22 (10:38)

25.5 (16.5:50)

38 (20:49)

Kruskal-Wallis: p=0.019

μ ±DS

27.56 ±9.74

23.85 ±7.09

29.64 ±10.4

36.00 ±10.7

Dimensiune LL (mm)

M (min:max)

19 (7:47)

16 (7:33)

21 (10:39)

21 (14:47)

Kruskal-Wallis: p=0.080

μ ±DS

19.93 ±7.93

17.48 ±6.05

21.29 ±7.18

25.50 ±11.6

Dimensiune CC (mm)

M (min:max)

28 (16:55)

25 (16:42)

30 (21:53)

44 (25.5:55)

Kruskal-Wallis: p=0.004

μ ±DS

30.49 ±10.1

26.10 ±7.0

32.71 ±9.28

41.07 ±12.2

Dimensiune medie (mm)

M (min:max)

24.33 (14.67:49)

21.66 (14.67:34)

26.17 (17.5:47.33)

32 (20.17:49)

Kruskal-Wallis: p=0.013

μ ±DS

26.14 ±8.4

22.81 ±5.85

27.88 ±8.18

34.07 ±10.8

μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max);

Figura 5: Dimensiunile tumorilor pacienților, pe diagnostice (| media, ¦ mediana).

Figura 5: Dimensiunile tumorilor pacienților, pe diagnostice (| media, ¦ mediana).

2.3.5 Aspecte ecografice

Cel mai frecvent aspect elatografic observat ultraosonografic a fost cel de tumoră rigidă / predominant rigidă (33%) urmat de cel de tumoră moale / predominant moale (27%). Tumorile cu ambele componente au reprezentat în total 35% (majoritatea moale central + rigid periferic). Aspectul elastografic nu se asociază semnificativ statistic cu niciunul dintre tipurile de tumori deși coeficientul Cramer V=0.31 sugerează o posibilă asociere.

Ultrasonografic, cea mai frecvent întâlnită structură a fost cea uninodulară (82% dintre pacienți), și doar 6% au prezentat forme multinodulare. Resutul structurilor g[site au format 12%. Structura nu s-a asociat cu vreunul dintre tipurile de tumori.

Doar 25% dintre tumori au fost ecografic omogene. Majoritatea au fost inomogene (57%) și 18% au prezentat arii lichidiene. Omogenitatea nu s-a asociat cu tipul histologic.

Conturul observat ecografic s-a asociat cu tipul histologic (V=0.52, p<0.001). Cele mai multe tumori au fost lobulate (47%, 62% dintre adenoamele pleomorfe, 43% dintre tumorile Wartin) urmate de cele cu contur neregulat (33%, 27% dintre adenoamele pleomorfe, 50% dintre tumorile Wartin).

Aceeați asociere se obervă și în cazul delimitării (V=0.72, p<0.001). 85% dintre tumori au fost bine delimitate ecografic (toate adenoamele pleomorfe și 93% dintre tumorile Watin), dar doar 1 treime dintre restul tumorilor au fost bine delimintate.

Tabel 10: Aspecte ecografice

Variabila

Detalii

Adenom pleomorf

Whartin

Altele

Total

Teste statistice

Diagnostic histopatologic

26 (53.1%)

14 (28.6%)

9 (18.4%)

49

Elastografie

moale, predominant moale

9 (34.6%)

3 (21.4%)

1 (11.1%)

13 (26.5%)

V=0.31 (p=0.328)

moale central, rigid in periferie

5 (19.2%)

3 (21.4%)

0

8 (16.3%)

rigid, predominant rigid

8 (30.8%)

3 (21.4%)

5 (55.6%)

16 (32.7%)

mixt

4 (15.4%)

3 (21.4%)

2 (22.2%)

9 (18.4%)

tristratificat

0

2 (14.3%)

1 (11.1%)

3 (6.1%)

Structura

uni-nodulară

21 (80.8%)

12 (85.7%)

7 (77.8%)

40 (81.6%)

V=0.23 (p=0.713)

multi-nodulară

2 (7.7%)

0

1 (11.1%)

3 (6.1%)

chistică

0

1 (7.1%)

1 (11.1%)

2 (4.1%)

solidă

1 (3.8%)

0

0

1 (2.0%)

mixtă

2 (7.7%)

1 (7.1%)

0

3 (6.1%)

Omogenitate

omogenă

7 (26.9%)

4 (28.6%)

1 (11.1%)

12 (24.5%)

V=0.19 (p=0.725)

inomogenă

15 (57.7%)

7 (50.0%)

6 (66.7%)

28 (57.1%)

inomogenă, cu arii lichidiene

4 (15.4%)

2 (14.3%)

1 (11.1%)

7 (14.3%)

lichidiană

0

1 (7.1%)

1 (11.1%)

2 (4.1%)

Contur

regulat

1 (3.8%)

0

1 (11.1%)

2 (4.1%)

V=0.52 (p<0.001)

discret neregulat

2 (7.7%)

0

0

2 (4.1%)

neregulat

7 (26.9%)

7 (50.0%)

2 (22.2%)

16 (32.7%)

neregulat, lobulat

16 (61.5%)

6 (42.9%)

1 (11.1%)

23 (46.9%)

invadant

0

1 (7.1%)

5 (55.6%)

6 (12.2%)

Delimitare

bine delimitat

26 (100%)

13 (92.9%)

3 (33.3%)

42 (85.7%)

V=0.72 (p<0.001)

imprecis delimitat

0

1 (7.1%)

6 (66.7%)

7 (14.3%)

Aspect 2D

ecogen

1 (3.8%)

0

0

1 (2.0%)

V=0.19 (p=0.491)

hipoecogen

25 (96.2%)

13 (92.9%)

9 (100%)

47 (95.9%)

transsonic

0

1 (7.1%)

0

1 (2.0%)

Semna Doppler

hipervascularizat

7 (26.9%)

9 (64.3%)

5 (55.6%)

21 (42.9%)

V=0.38 (p=0.007)

hipovascularizat

19 (73.1%)

4 (28.6%)

2 (22.2%)

25 (51.0%)

avascular

0

1 (7.1%)

2 (22.2%)

3 (6.1%)

V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²);

Figura 6: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 7: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 8: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 9: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 10: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 11: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 12: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Tabel 11: Caracterisitici demografice

Variabila

Detalii

Adenom pleomorf

Whartin

Total

Teste statistice

Diagnostic histopatologic

26 (65.0%)

14 (35.0%)

40

Elastografie

moale, predominant moale

9 (34.6%)

3 (21.4%)

12 (30.0%)

V=0.34 (p=0.315)

moale central, rigid in periferie

5 (19.2%)

3 (21.4%)

8 (20.0%)

rigid, predominant rigid

8 (30.8%)

3 (21.4%)

11 (27.5%)

mixt

4 (15.4%)

3 (21.4%)

7 (17.5%)

tristratificat

0

2 (14.3%)

2 (5.0%)

Structura

uni-nodulară

21 (80.8%)

12 (85.7%)

33 (82.5%)

V=0.30 (p=0.477)

multi-nodulară

2 (7.7%)

0

2 (5.0%)

chistică

0

1 (7.1%)

1 (2.5%)

solidă

1 (3.8%)

0

1 (2.5%)

mixtă

2 (7.7%)

1 (7.1%)

3 (7.5%)

Omogenitate

omogenă

7 (26.9%)

4 (28.6%)

11 (27.5%)

V=0.22 (p=0.578)

inomogenă

15 (57.7%)

7 (50.0%)

22 (55.0%)

inomogenă, cu arii lichidiene

4 (15.4%)

2 (14.3%)

6 (15.0%)

lichidiană

0

1 (7.1%)

1 (2.5%)

Contur

regulat

1 (3.8%)

0

1 (2.5%)

V=0.37 (p=0.246)

discret neregulat

2 (7.7%)

0

2 (5.0%)

neregulat

7 (26.9%)

7 (50.0%)

14 (35.0%)

neregulat, lobulat

16 (61.5%)

6 (42.9%)

22 (55.0%)

invadant

0

1 (7.1%)

1 (2.5%)

Delimitare

bine delimitat

26 (100%)

13 (92.9%)

39 (97.5%)

OR=5.89 [0.22, 154.48] (p=0.350)

imprecis delimitat

0

1 (7.1%)

1 (2.5%)

Aspect 2D

ecogen

1 (3.8%)

0

1 (2.5%)

V=0.25 (p=0.300)

hipoecogen

25 (96.2%)

13 (92.9%)

38 (95.0%)

transsonic

0

1 (7.1%)

1 (2.5%)

Semna Doppler

hipervascularizat

7 (26.9%)

9 (64.3%)

16 (40.0%)

V=0.45 (p=0.017)

hipovascularizat

19 (73.1%)

4 (28.6%)

23 (57.5%)

avascular

0

1 (7.1%)

1 (2.5%)

V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²);

2.3.6 Aspecte ecografice vs. malignitate

Tabel 11: Caracterisitici demografice

Variabila

Detalii

malign

benign

Total

Teste statistice

Malignitate (histopatologic)

7 (14.3%)

42 (85.7%)

49

Elastografie

moale, predominant moale

1 (14.3%)

12 (28.6%)

13 (26.5%)

V=0.35 (p=0.190)

moale central, rigid in periferie

0

8 (19.0%)

8 (16.3%)

rigid, predominant rigid

5 (71.4%)

11 (26.2%)

16 (32.7%)

mixt

1 (14.3%)

8 (19.0%)

9 (18.4%)

tristratificat

0

3 (7.1%)

3 (6.1%)

Structura

uni-nodulară

6 (85.7%)

34 (81.0%)

40 (81.6%)

V=0.20 (p=0.753)

multi-nodulară

1 (14.3%)

2 (4.8%)

3 (6.1%)

chistică

0

2 (4.8%)

2 (4.1%)

solidă

0

1 (2.4%)

1 (2.0%)

mixtă

0

3 (7.1%)

3 (6.1%)

Omogenitate

omogenă

1 (14.3%)

11 (26.2%)

12 (24.5%)

V=0.25 (p=0.389)

inomogenă

6 (85.7%)

22 (52.4%)

28 (57.1%)

inomogenă, cu arii lichidiene

0

7 (16.7%)

7 (14.3%)

lichidiană

0

2 (4.8%)

2 (4.1%)

Contur

regulat

0

2 (4.8%)

2 (4.1%)

V=0.57 (p=0.003)

discret neregulat

0

2 (4.8%)

2 (4.1%)

neregulat

2 (28.6%)

14 (33.3%)

16 (32.7%)

neregulat, lobulat

1 (14.3%)

22 (52.4%)

23 (46.9%)

invadant

4 (57.1%)

2 (4.8%)

6 (12.2%)

Delimitare

bine delimitat

2 (28.6%)

40 (95.2%)

42 (85.7%)

OR=0.02 [0.00, 0.18] (p<0.001)

imprecis delimitat

5 (71.4%)

2 (4.8%)

7 (14.3%)

Aspect 2D

ecogen

0

1 (2.4%)

1 (2.0%)

V=0.08 (p=0.840)

hipoecogen

7 (100%)

40 (95.2%)

47 (95.9%)

transsonic

0

1 (2.4%)

1 (2.0%)

Semna Doppler

hipervascularizat

5 (71.4%)

16 (38.1%)

21 (42.9%)

V=0.24 (p=0.239)

hipovascularizat

2 (28.6%)

23 (54.8%)

25 (51.0%)

avascular

0

3 (7.1%)

3 (6.1%)

OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²);

Figura 6: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 7: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 8: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 9: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 10: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 11: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 12: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

2.3.7 Aspecte semiologice

Tabel 11: Caracterisitici demografice

Variabila

Detalii

Adenom pleomorf

Whartin

Altele

Total

Teste statistice

Diagnostic histopatologic

26 (53.1%)

14 (28.6%)

9 (18.4%)

49

Sensibilitate la palpare

3 (11.5%)

2 (14.3%)

3 (33.3%)

8 (16.3%)

V=0.22 (p=0.304)

Pareza preoperator

1 (3.8%)

0

1 (11.1%)

2 (4.1%)

V=0.19 (p=0.420)

Consistență

dură

7 (26.9%)

3 (21.4%)

5 (55.6%)

15 (30.6%)

V=0.23 (p=0.504)

fermă

13 (50.0%)

8 (57.1%)

3 (33.3%)

24 (49.0%)

fermă-elastică

5 (19.2%)

2 (14.3%)

0

7 (14.3%)

fluctuentă

1 (3.8%)

1 (7.1%)

1 (11.1%)

3 (6.1%)

Mobilitate față de planuri

aderentă

12 (46.2%)

9 (64.3%)

8 (88.9%)

29 (59.2%)

V=0.33 (p=0.072)

mobilă

14 (53.8%)

5 (35.7%)

1 (11.1%)

20 (40.8%)

V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²);

Figura 13: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 14: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 15: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 16: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

2.4 Discuții

2.5 Concluzii

3 Referințe

  1. R Core Team (2019). R: A language and environment for statistical computing. R Foundation for Statistical Computing, Vienna, Austria. URL https://www.R-project.org/.