2 Partea specială

2.1 Introducere

2.1.1 Obiective

2.2 Material și metode

2.2.1 Analiza statistică a datelor

Pentru descrierea variabilelor cantitative am folosit histograme și am calculat mediile aritmetice ± deviația standard (DS) [cu intervalul de încredere (IC) 95%], precum și valorile extreme și mediane. Pentru variabilele calitative, am folosit pie-uri sau bar-chart-uri și am calculat frecvențele absolute și relative ale categoriilor formate.

Pentru a studia relațiile dintre variabilele cantitative și cele calitative, am folosit testele T și Mann-Whitney (MW) dacă acestea au fost binare, respectiv ANOVA dacă acestea au avut mai multe categorii. Am prezentat valorile p generate de aceste teste precum și mediile ± DS ale grupurilor și diferența mediilor cu IC95% asociat. Am prezentat grafic rezultatele suooob forma unor box-plot-uri. Pentru a studia relațiile dintre variabilele cantitative am folosit coeficientul de corelație Spearman (R), cu valoarea p asociata și am prezentat grafic relațiile sub forma unor scatter-plot-uri pe care am adăugat linia de regresie cu IC95%. Pentru a descrie relațiile dintre variabilele calitative am folosit testul Chi2 sau Fisher și indicatorii Cramer phi sau V și Odds-Ratio (OR) / Risc relativ (RR) cu IC95%. Am prezentat grafic rezultatele sub forma unor bar-chart-uri.

Am folosit Microsot Excel 2016 pentru managementul bazei de date. Pentru toate analizele statistice și graficele ulterioare am folosit R 3.6.0. Am considerat p < 0.05 ca fiind semnificativ statistic și p < 0.1 ca prezentând doar o tendință spre semnificativitate statistică.

2.3 Rezultate

2.3.1 Demografie

Din totalul de 38 de pacienți, 13 (34%) au avut șoc septic (dintre caare 1 pacient a asociat șoc cardiogen și alt pacient a asociat șoc hemoragic). La restul de 25 pacienți, 15 au avut șpoc cardiogen, 4 au avut șoc hipovolemic, 3 aua vut șoc hemoragic și câte 1 pacient a prezentat alte tipuri.

Tabel 1: Caracterisitici pricipale.

Variabila

Detalii

Total

N=

38

Grup

septic

13 (34.2%)

altele

25 (65.8%)

Tip de soc

septic

11 (28.9%)

cardiogen

15 (39.5%)

hemoragic

4 (10.5%)

hipovolemic

3 (7.9%)

neurogen

1 (2.6%)

obstructiv

1 (2.6%)

septic + cardiogen

1 (2.6%)

septic + hemoragic

1 (2.6%)

nespecificat

1 (2.6%)

Figura 1: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 1: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Vârsta pacienților (N=38) a avut valori între 0 și 15 luni (mediana: 0.9585) cu o medie de 3.27 ±4.28 luni. În cazul fetelor (N=16, 42.1%) a avut valori între 0.063 și 12 luni (mediana: 1) cu o medie de 2.80 ±3.6 luni. În cazul băieților (N=22, 57.9%) a avut valori între 0 și 15 luni (mediana: 0.9585) cu o medie de 3.60 ±4.77 luni. Această diferență de 0.798 luni nu a fost semnificativă statistic (p=0.615) conform testului Mann-Whitney. Vârsta pacienților din mediul rural (N=27, 79.4%) a avut valori între 0 și 12 luni (mediana: 0.5) cu o medie de 2.56 ±3.79 luni. Vârsta pacienților din mediul urban (N=7, 20.6%) a avut valori între 0.583 și 15 luni (mediana: 5.5) cu o medie de 6.48 ±5.51 luni. Această diferență de 3.92 luni a fost semnificativă statistic (p=0.021) conform testului Mann-Whitney. Vârsta pacienților cu șoc septic (N=13, 34.2%) a avut valori între 0.125 și 13 luni (mediana: 2.667) cu o medie de 4.79 ±4.48 luni. Vârsta pacienților cu șoc non-septic (N=25, 65.8%) a avut valori între 0 și 15 luni (mediana: 0.5) cu o medie de 2.47 ±4.03 luni. Această diferență de 2.32 luni a fost semnificativă statistic (p=0.030) conform testului Mann-Whitney. 61% dintre pacienți au prvenit dintr-un mediu socio-economic defavorizat.

Greutate (N=33) a avut valori între 3.2 și 65 (mediana: 10) cu o medie de 14.19 ±13.9. În cazul fetelor (N=16, 48.5%) Greutate a avut valori între 4 și 49 (mediana: 7.2) cu o medie de 12.36 ±11.7. În cazul băieților (N=17, 51.5%) Greutate a avut valori între 3.2 și 65 (mediana: 10.4) cu o medie de 15.90 ±15.9. Această diferență de 3.54 nu a fost semnificativă statistic (p=0.417) conform testului Mann-Whitney. Greutate la pacienții din mediul rural (N=23, 76.7%) a avut valori între 4 și 49 (mediana: 6.8) cu o medie de 12.01 ±11.1. Greutate la pacienții din mediul urban (N=7, 23.3%) a avut valori între 6.3 și 65 (mediana: 15) cu o medie de 23.54 ±21.0. Această diferență de 11.5 a prezentat o tendință spre semnificație statistică (p=0.062) conform testului Mann-Whitney. Greutate la pacienții cu șoc septic (N=12, 36.4%) a avut valori între 4 și 38 (mediana: 15) cu o medie de 16.61 ±10.6. Greutate la pacienții cu șoc non-septic (N=21, 63.6%) a avut valori între 3.2 și 65 (mediana: 6.7) cu o medie de 12.80 ±15.6. Această diferență de 3.81 a prezentat o tendință spre semnificație statistică (p=0.096) conform testului Mann-Whitney.

Tabel 1: Caracterisitici pricipale.

Variabila

Detalii

Total

N=

38

Vârsta (ani)

M (min:max)

0.96 (0:15)

μ ±DS

3.27 ±4.28

Sex

F

16 (42.1%)

M

22 (57.9%)

Mediu de viață

rural

27 (79.4%)

urban

7 (20.6%)

Mediu socio-economic defavorizat

19 (61.3%)

Greutate (kg)

M (min:max)

10 (3.2:65)

μ ±DS

14.19 ±13.9

μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max);

Figura 1: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Vârsta mai mare a fost statistic asociată cu probabiliate mai crescută de șoc septic (p=0.030). Restul parametrilor demografici nu au influețat tipul de șoc. În cazul mediului socioeconomic, se opbservă o tendință spre semnificativitate statistică (p=0.065) de asociere a șocului septic cu mediul defavorizat. Această asociere este numeric puternică (OR=5.56), 83% dintre cei cu șoc septic și 47% dintre ceilalți pacienți provin dintr-un mediu defavorizat).

Tabel 2: Caracterisitici demografice la cele 2 grupuri.

Variabila

Detalii

Total

septic

altele

Teste statistice

Tip de șoc

38

13 (34.2%)

25 (65.8%)

Vârsta (ani)

μ ±DS

3.27 ±4.28

4.79 ±4.48

2.47 ±4.03

MW: p=0.030

M (min:max)

0.96 (0:15)

2.67 (0.12:13)

0.5 (0:15)

Sex

F

16 (42.1%)

6 (46.2%)

10 (40.0%)

OR=1.29 [0.33, 4.97], RR=1.15 [0.57, 2.35] (p=0.742)

M

22 (57.9%)

7 (53.8%)

15 (60.0%)

Mediu de viață

rural

27 (79.4%)

10 (83.3%)

17 (77.3%)

OR=1.47 [0.24, 9.04], RR=1.08 [0.80, 1.46] (p=1.000)

urban

7 (20.6%)

2 (16.7%)

5 (22.7%)

Mediu socio-economic defavorizat

19 (61.3%)

10 (83.3%)

9 (47.4%)

OR=5.56 [0.95, 32.46], RR=1.76 [1.07, 2.89] (p=0.065)

Greutate (kg)

μ ±DS

14.19 ±13.9

16.61 ±10.6

12.80 ±15.6

MW: p=0.096

M (min:max)

10 (3.2:65)

15 (4:38)

6.7 (3.2:65)

μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher);

Vârsta este ditribuită similar la cele 2 sexe.

Figura 2: Distribuția vârstei pacienților, pe sexe (| media, ¦ mediana).

Se observă o imbalanță a distribuției vârstei la cele 2 tipuri de șoc. Cei cu șoc septic tind să fie mai în vârstă.

Figura 3: Distribuția vârstei pacienților, pe cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Nu am remarcat diferențe de greutate între sexe.

Figura 4: Distribuția greutății la internare a pacienților, pe sexe (| media, ¦ mediana).

Se observă o imbalanță a distribuției greutății la cele 2 tipuri de șoc. Cei cu șoc septic tind să fie mai în bine dezvoltați. Această relație este atribuită asocierii vărstei mai mari cu șocul septic (după ajustare statistică: p=0.564).

Figura 1: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Pacienții cu șoc sepric au provenit egal din cele 2 sexe și medii de viață dar marginal mai frecvent din familii defavorizate (p=0.065).

Figura 1: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 1: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 1: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 1: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

2.3.2 Evoluția bolii

Peste 75% dintre pacienți au decedat, dintrecare toți cei 13 pacienți cu șoc septic și 16 dintre cei 25 cu alte tipuri de șoc (OR=15.55, p=0.016). Peste 90% au necesitat repleție volemică (egal la cele 2 tipuri de șoc). Conform examenului obiectiv neurologic, 26% dintre pacienți au fost conștienți la internarea in ATI și 24% au fost comatoși). În ATI 66% dintre pacienți au primit o formă de oxigenoterapie.

Tabel 1: Caracterisitici pricipale.

Variabila

Detalii

Total

N=

38

Deces

29 (76.3%)

Stare de conștiență (Glasgow)

conștient

9 (26.5%)

agitat

2 (5.9%)

somnolent

6 (17.6%)

sedat

9 (26.5%)

comatos

8 (23.5%)

Oxigenoterapie

aer ambiant

4 (10.5%)

ventiație neinvazivă

9 (23.7%)

intubație orotraheală

16 (42.1%)

ventilație mecanică

8 (21.1%)

CPAP

1 (2.6%)

Repleție volemică în ATI

35 (92.1%)

Tabel 2: Caracterisitici demografice la cele 2 grupuri.

Variabila

Detalii

septic

altele

Total

Teste statistice

Tip de șoc

13 (34.2%)

25 (65.8%)

38

Deces

13 (100%)

16 (64.0%)

29 (76.3%)

OR=15.55 [0.83, 292.11] (p=0.016)

Stare de conștiență (Glasgow)

conștient

2 (15.4%)

7 (33.3%)

9 (26.5%)

V=0.43 (p=0.182)

agitat

0

2 (9.5%)

2 (5.9%)

somnolent

3 (23.1%)

3 (14.3%)

6 (17.6%)

sedat

6 (46.2%)

3 (14.3%)

9 (26.5%)

comatos

2 (15.4%)

6 (28.6%)

8 (23.5%)

Oxigenoterapie

aer ambiant

1 (7.7%)

3 (12.0%)

4 (10.5%)

V=0.40 (p=0.192)

ventiație neinvazivă

2 (15.4%)

7 (28.0%)

9 (23.7%)

intubație orotraheală

8 (61.5%)

8 (32.0%)

16 (42.1%)

ventilație mecanică

1 (7.7%)

7 (28.0%)

8 (21.1%)

CPAP

1 (7.7%)

0

1 (2.6%)

Repleție volemică în ATI

13 (100%)

22 (88.0%)

35 (92.1%)

OR=4.20 [0.20, 87.72] (p=0.538)

OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²);

Figura 1: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 1: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 1: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 1: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

2.3.3 Parametrii biochimici la internarea în ATI

La internarea în ATI, 46.2% dintre pacienți au avut valori patologice ale creatininei (conform valorilor normale pentru vârstă), într-un procent aproximativ egal la cele 2 tipuri de șoc. Creatinina serica 1 (N=26) a avut valori între 0.09 și 1.9 (mediana: 0.55) cu o medie de 0.635 ±0.507. Creatinina serica 1 la pacienții cu șoc septic (N=9, 34.6%) a avut valori între 0.1 și 1.88 (mediana: 0.36) cu o medie de 0.662 ±0.609. Creatinina serica 1 la pacienții cu șoc non-septic (N=17, 65.4%) a avut valori între 0.09 și 1.9 (mediana: 0.7) cu o medie de 0.621 ±0.465. Această diferență de 0.0416 nu a fost semnificativă statistic (p=0.978) conform testului Mann-Whitney.

La internarea în ATI,54% dintre pacienți au avut valori crescute ale ureei serice, într-un procent ușor mai mare (67%) la pacienții cu șoc septic decât la ceilalți (47%), însă fără semificație statistică. Uree serica 1 (N=26) a avut valori între 8 și 201 (mediana: 43.5) cu o medie de 58.70 ±46.5. Uree serica 1 la pacienții cu șoc septic (N=9, 34.6%) a avut valori între 11 și 201 (mediana: 53) cu o medie de 63.56 ±56.2. Uree serica 1 la pacienții cu șoc non-septic (N=17, 65.4%) a avut valori între 8 și 139 (mediana: 36.1) cu o medie de 56.12 ±42.1. Această diferență de 7.43 nu a fost semnificativă statistic (p=0.686) conform testului Mann-Whitney.

Diureza 1 (N=17) a avut valori între 0 și 1550 (mediana: 270) cu o medie de 420.29 ±464.2. Diureza 1 la pacienții cu șoc septic (N=7, 41.2%) a avut valori între 0 și 850 (mediana: 125) cu o medie de 242.14 ±310.3. Diureza 1 la pacienții cu șoc non-septic (N=10, 58.8%) a avut valori între 0 și 1550 (mediana: 335) cu o medie de 545.00 ±526.2. Această diferență de 302.9 nu a fost semnificativă statistic (p=0.186) conform testului Mann-Whitney.

Volum administrat 1 (N=28) a avut valori între 120 și 3000 (mediana: 585) cu o medie de 725.96 ±588.5. Volum administrat 1 la pacienții cu șoc septic (N=12, 42.9%) a avut valori între 320 și 3000 (mediana: 850) cu o medie de 1042.92 ±766.8. Volum administrat 1 la pacienții cu șoc non-septic (N=16, 57.1%) a avut valori între 120 și 1010 (mediana: 507.5) cu o medie de 488.25 ±227.3. Această diferență de 554.7 a fost semnificativă statistic (p=0.016) conform testului Mann-Whitney.

Tabel 1: Caracterisitici pricipale.

Variabila

Detalii

Total

N=

38

C1

patologic

12 (46.2%)

normal

14 (53.8%)

Creatinina serică (mg/dL) la internare în ATI

M (min:max)

0.55 (0.09:1.9)

μ ±DS

0.635 ±0.507

Diureza (mL) la internare în ATI

M (min:max)

270 (0:1550)

μ ±DS

420.29 ±464.2

U1

[0,15)

2 (7.7%)

[15,38)

10 (38.5%)

[38,Inf]

14 (53.8%)

Uree serică (mg/dL) la internare în ATI

M (min:max)

43.5 (8:201)

μ ±DS

58.70 ±46.5

Volum administrat (mL) la internare în ATI

M (min:max)

585 (120:3000)

μ ±DS

725.96 ±588.5

μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max);

Tabel 2: Caracterisitici demografice la cele 2 grupuri.

Variabila

Detalii

septic

altele

Total

Teste statistice

Tip de șoc

13 (34.2%)

25 (65.8%)

38

C1

patologic

4 (44.4%)

8 (47.1%)

12 (46.2%)

OR=0.90 [0.18, 4.56] (p=1.000)

normal

5 (55.6%)

9 (52.9%)

14 (53.8%)

Creatinina serică (mg/dL) la internare în ATI

M (min:max)

0.36 (0.1:1.88)

0.7 (0.09:1.9)

0.55 (0.09:1.9)

MW: p=0.978

μ ±DS

0.662 ±0.609

0.621 ±0.465

0.635 ±0.507

Diureza (mL) la internare în ATI

M (min:max)

125 (0:850)

335 (0:1550)

270 (0:1550)

MW: p=0.186

μ ±DS

242.14 ±310.3

545.00 ±526.2

420.29 ±464.2

U1

[0,15)

1 (11.1%)

1 (5.9%)

2 (7.7%)

V=0.25 (p=0.455)

[15,38)

2 (22.2%)

8 (47.1%)

10 (38.5%)

[38,Inf]

6 (66.7%)

8 (47.1%)

14 (53.8%)

Uree serică (mg/dL) la internare în ATI

M (min:max)

53 (11:201)

36.1 (8:139)

43.5 (8:201)

MW: p=0.686

μ ±DS

63.56 ±56.2

56.12 ±42.1

58.70 ±46.5

Volum administrat (mL) la internare în ATI

M (min:max)

850 (320:3000)

507.5 (120:1010)

585 (120:3000)

MW: p=0.016

μ ±DS

1042.92 ±766.8

488.25 ±227.3

725.96 ±588.5

μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney;

2.3.3.1 Creatinina

Figura 5: Distribuția valorilor la creatinina serică la internarea în ATI a pacienților, pe sexe (| media, ¦ mediana).

Figura 6: Distribuția valorilor la creatinina serică la internarea în ATI a pacienților, pe grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 1: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

2.3.3.2 Uree

Figura 7: Distribuția valorilor la uree serică la internarea în ATI a pacienților, pe sexe (| media, ¦ mediana).

Figura 8: Distribuția valorilor la uree serică la internarea în ATI a pacienților, pe grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 1: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

2.3.3.3 Volum

Figura 9: Distribuția volumului de lichide administrat la internarea în ATI a pacienților, pe sexe (| media, ¦ mediana).

Figura 10: Distribuția volumului de lichide administrat la internarea în ATI a pacienților, pe grupuri (| media, ¦ mediana).

2.3.3.4 Diureza

Figura 11: Distribuția diurezei (mL) la internarea în ATI a pacienților, pe sexe (| media, ¦ mediana).

Figura 10: Distribuția volumului de lichide administrat la internarea în ATI a pacienților, pe grupuri (| media, ¦ mediana).

2.3.4 Parametrii biochimici la 48h

La 48h, 50% dintre pacienți au avut valori patologice ale creatininei (conform valorilor normale pentru vârstă), într-un procent ușor mai mare (67%) la pacienții cu șoc septic decât la ceilalți (44%), însă fără semificație statistică. Creatinina serica 2 (N=12) a avut valori între 0.02 și 1.5 (mediana: 0.51) cu o medie de 0.621 ±0.427. Creatinina serica 2 la pacienții cu șoc septic (N=3, 25.0%) a avut valori între 0.44 și 1.11 (mediana: 0.56) cu o medie de 0.703 ±0.357. Creatinina serica 2 la pacienții cu șoc non-septic (N=9, 75.0%) a avut valori între 0.02 și 1.5 (mediana: 0.48) cu o medie de 0.593 ±0.464. Această diferență de 0.11 nu a fost semnificativă statistic (p=0.719) conform testului T pentru eșantioane cu varaiții egale.

La 48h, 58% dintre pacienți au avut valori crescute ale ureei serice, într-un procent ușor mai mare (67%) la pacienții cu șoc septic decât la ceilalți (56%), însă fără semificație statistică. Uree serica 2 (N=12) a avut valori între 17 și 124 (mediana: 55) cu o medie de 57.50 ±36.0. Uree serica 2 la pacienții cu șoc septic (N=3, 25.0%) a avut valori între 23 și 97 (mediana: 46) cu o medie de 55.33 ±37.9. Uree serica 2 la pacienții cu șoc non-septic (N=9, 75.0%) a avut valori între 17 și 124 (mediana: 64) cu o medie de 58.22 ±37.7. Această diferență de 2.89 nu a fost semnificativă statistic (p=0.911) conform testului T pentru eșantioane cu varaiții egale.

Diureza 2 (N=12) a avut valori între 0 și 1600 (mediana: 550) cu o medie de 570.00 ±487.0. Diureza 2 la pacienții cu șoc septic (N=5, 41.7%) a avut valori între 0 și 700 (mediana: 240) cu o medie de 350.00 ±291.2. Diureza 2 la pacienții cu șoc non-septic (N=7, 58.3%) a avut valori între 120 și 1600 (mediana: 620) cu o medie de 727.14 ±556.0. Această diferență de 377.1 nu a fost semnificativă statistic (p=0.343) conform testului Mann-Whitney.

Volum administrat 2 (N=20) a avut valori între 60 și 1620 (mediana: 469) cu o medie de 558.90 ±416.1. Volum administrat 2 la pacienții cu șoc septic (N=7, 35.0%) a avut valori între 250 și 1620 (mediana: 580) cu o medie de 786.29 ±554.9. Volum administrat 2 la pacienții cu șoc non-septic (N=13, 65.0%) a avut valori între 60 și 960 (mediana: 400) cu o medie de 436.46 ±271.8. Această diferență de 349.8 nu a fost semnificativă statistic (p=0.178) conform testului Mann-Whitney.

Tabel 1: Caracterisitici pricipale.

Variabila

Detalii

Total

N=

38

C2

patologic

6 (50.0%)

normal

6 (50.0%)

Creatinina serică (mg/dL) la 48h

M (min:max)

0.51 (0.02:1.5)

μ ±DS

0.621 ±0.427

Diureza (mL) la 48h

M (min:max)

550 (0:1600)

μ ±DS

570.00 ±487.0

U2

[0,15)

0

[15,38)

5 (41.7%)

[38,Inf]

7 (58.3%)

Uree serică (mg/dL) la 48h

M (min:max)

55 (17:124)

μ ±DS

57.50 ±36.0

Volum administrat (ml) la 48h

M (min:max)

469 (60:1620)

μ ±DS

558.90 ±416.1

μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max);

Tabel 2: Caracterisitici demografice la cele 2 grupuri.

Variabila

Detalii

septic

altele

Total

Teste statistice

Tip de șoc

13 (34.2%)

25 (65.8%)

38

C2

patologic

2 (66.7%)

4 (44.4%)

6 (50.0%)

OR=2.50 [0.16, 38.60] (p=1.000)

normal

1 (33.3%)

5 (55.6%)

6 (50.0%)

Creatinina serică (mg/dL) la 48h

M (min:max)

0.56 (0.44:1.11)

0.48 (0.02:1.5)

0.51 (0.02:1.5)

T-test: p=0.719

μ ±DS

0.703 ±0.357

0.593 ±0.464

0.621 ±0.427

Diureza (mL) la 48h

M (min:max)

240 (0:700)

620 (120:1600)

550 (0:1600)

MW: p=0.343

μ ±DS

350.00 ±291.2

727.14 ±556.0

570.00 ±487.0

U2

[0,15)

0

0

0

V=0.10 (p=0.735)

[15,38)

1 (33.3%)

4 (44.4%)

5 (41.7%)

[38,Inf]

2 (66.7%)

5 (55.6%)

7 (58.3%)

Uree serică (mg/dL) la 48h

M (min:max)

46 (23:97)

64 (17:124)

55 (17:124)

T-test: p=0.911

μ ±DS

55.33 ±37.9

58.22 ±37.7

57.50 ±36.0

Volum administrat (ml) la 48h

M (min:max)

580 (250:1620)

400 (60:960)

469 (60:1620)

MW: p=0.178

μ ±DS

786.29 ±554.9

436.46 ±271.8

558.90 ±416.1

μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney;

2.3.4.1 Creatinina

Figura 12: Distribuția valorilor la creatinina serică la 48h, pe sexe (| media, ¦ mediana).

Figura 13: Distribuția valorilor la creatinina serică la 48h, pe grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 1: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

2.3.4.2 Uree

Figura 14: Distribuția valorilor la uree serică la 48h, pe sexe (| media, ¦ mediana).

Figura 15: Distribuția valorilor la uree serică la 48h, pe grupuri (| media, ¦ mediana).

Figura 1: Distribuția greutății la internare a pacienților, la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).

2.3.4.3 Volum

Figura 16: Distribuția volumului de lichide administrat la 48h, pe sexe (| media, ¦ mediana).

Figura 10: Distribuția volumului de lichide administrat la internarea în ATI a pacienților, pe grupuri (| media, ¦ mediana).

2.3.4.4 Diureza

Figura 17: Distribuția diurezei (mL) la 48h, pe sexe (| media, ¦ mediana).

Figura 18: Distribuția diurezei (mL) la 48h, pe grupuri (| media, ¦ mediana).

2.3.5 Creatinina serică

Valorile creatininei serice la internarea în ATI (μ ±DS = 0.635 ±0.507, mediana (min:max) = 0.55 (0.09:1.9)) sunt aproximativ egale cu cele de la 48h (μ ±DS = 0.621 ±0.427, mediana (min:max) = 0.51 (0.02:1.5)), la fel și procentul de paceinși cu valori patologice ajustate vârstei (46.2% vs. 50.0%).

Figura 19: Distribuția valorilor la creatinina serică la internarea în ATI și la 48h (| media, ¦ mediana).

Valorile creatininei nu se corelează cu vârsta, cini la internare, nici la 48 ore.

Figura 19: Distribuția valorilor la creatinina serică la internarea în ATI și la 48h (| media, ¦ mediana).

2.3.6 Uree

Valorile ureei serice la internarea în ATI (μ ±DS = 58.70 ±46.5, mediana (min:max) = 43.5 (8:201)) sunt aproximativ egale cu cele de la 48h (μ ±DS = 57.50 ±36.0, mediana (min:max) = 55 (17:124)), la fel și procentul de paceinși cu valori patologice ajustate vârstei (53.8% vs. 58.3%).

Valorile ureei nu se corelează cu vârsta, nini la internare, nici la 48 ore.

Figura 19: Distribuția valorilor la creatinina serică la internarea în ATI și la 48h (| media, ¦ mediana).

2.3.7 Volum

Valorile volumelor de lichide administrate la internarea în ATI (μ ±DS = 725.96 ±588.5, mediana (min:max) = 585 (120:3000)) sunt mai mari decât cele de la 48h (μ ±DS = 558.90 ±416.1, mediana (min:max) = 469 (60:1620)). Volumele au fost mai mari la pacienții mai în vârstă.

Figura 19: Distribuția valorilor la creatinina serică la internarea în ATI și la 48h (| media, ¦ mediana).

2.3.8 Diureza

Valorile diurezi la internarea în ATI (μ ±DS = 420.29 ±464.2, mediana (min:max) = 270 (0:1550)) sunt mai mici decât cele de la 48h (μ ±DS = 570.00 ±487.0, mediana (min:max) = 550 (0:1600)), în ciuda volumelor administrate mai mari la internare decât la 48h. Valorile diurezi nu se corelează semnificativ statistic cu vârsta, nici la internare (totuși R = 0.29), nici la 48 ore.

Figura 19: Distribuția valorilor la creatinina serică la internarea în ATI și la 48h (| media, ¦ mediana).

2.3.9 Toate

Valorile creatininei și ureei de la internare nu se coreleazp cu cele de la 48h. Valorile diurezi și a volumelor administrate la internarea în ATI se corelează semnificativ statistic cu cele de la 48h, la ambele tipuri de șoc.

Figura 19: Distribuția valorilor la creatinina serică la internarea în ATI și la 48h (| media, ¦ mediana).

2.4 Discuții

2.5 Concluzii

3 Referințe

  1. R Core Team (2019). R: A language and environment for statistical computing. R Foundation for Statistical Computing, Vienna, Austria. URL https://www.R-project.org/.