2 Partea specială

2.1 Introducere

2.1.1 Obiective

2.2 Material și metode

2.2.1 Analiza statistică a datelor

Pentru descrierea variabilelor cantitative am folosit histograme și am calculat mediile aritmetice ± deviația standard (DS) [cu intervalul de încredere (IC) 95%], precum și valorile extreme și mediane. Pentru variabilele calitative, am folosit pie-uri sau bar-chart-uri și am calculat frecvențele absolute și relative ale categoriilor formate.

Pentru a studia relațiile dintre variabilele cantitative și cele calitative, am folosit testele T și Mann-Whitney (MW) dacă acestea au fost binare, respectiv ANOVA dacă acestea au avut mai multe categorii. Am prezentat valorile p generate de aceste teste precum și mediile ± DS ale grupurilor și diferența mediilor cu IC95% asociat. Am prezentat grafic rezultatele sub forma unor box-plot-uri. Pentru a studia relațiile dintre variabilele cantitative am folosit coeficientul de corelație Spearman (R), cu valoarea p asociata și am prezentat grafic relațiile sub forma unor scatter-plot-uri pe care am adăugat linia de regresie cu IC95%. Pentru a descrie relațiile dintre variabilele calitative am folosit testul Chi2 sau Fisher și indicatorii Cramer phi sau V și Odds-Ratio (OR) / Risc relativ (RR) cu IC95%. Am prezentat grafic rezultatele sub forma unor bar-chart-uri.

Am folosit Microsot Excel 2016 pentru managementul bazei de date. Pentru toate analizele statistice și graficele ulterioare am folosit R 3.6.0 [1]. Am considerat p < 0.05 ca fiind semnificativ statistic și p < 0.1 ca prezentând doar o tendință spre semnificativitate statistică.

2.3 Rezultate

2.3.1 Demografie

Vârsta pacienților (N=122) a avut valori între 34 și 79 ani (mediana: 61) cu o medie de 60.90 ±8.61 ani. În cazul femeilor (N=41, 33.6%) a avut valori între 38 și 79 ani (mediana: 62) cu o medie de 62.32 ±8.36 ani. În cazul bărbaților (N=81, 66.4%) a avut valori între 34 și 79 ani (mediana: 61) cu o medie de 60.19 ±8.7 ani. Această diferență de 2.13 ani nu a fost semnificativă statistic (p=0.214) conform testului Mann-Whitney. Vârsta pacienților din mediul rural (N=38, 31.1%) a avut valori între 34 și 79 ani (mediana: 62) cu o medie de 61.74 ±9.27 ani. Vârsta pacienților din mediul urban (N=84, 68.9%) a avut valori între 45 și 79 ani (mediana: 60.5) cu o medie de 60.52 ±8.33 ani. Această diferență de 1.21 ani nu a fost semnificativă statistic (p=0.283) conform testului Mann-Whitney.

Tabel 1: Caracterisitici demografice.

Variabila	Detalii	Total	F	M	Teste statistice
Sex		122	41 (33.6%)	81 (66.4%)
Vârsta (ani)	μ ±DS	60.90 ±8.61	62.32 ±8.36	60.19 ±8.7	MW: p=0.214
Vârsta (ani)	M (min:max)	61 (34:79)	62 (38:79)	61 (34:79)	MW: p=0.214
Mediu de viață	rural	38 (31.1%)	14 (34.1%)	24 (29.6%)	RR=1.15 [0.68, 1.96] (p=0.680)
Mediu de viață	urban	84 (68.9%)	27 (65.9%)	57 (70.4%)	RR=1.15 [0.68, 1.96] (p=0.680)
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²);

Variabila	Detalii	Total
N=		122
Vârsta (ani)	M (min:max)	61 (34:79)
Vârsta (ani)	μ ±DS	60.90 ±8.61
Sex	F	41 (33.6%)
Sex	M	81 (66.4%)
Mediu de viață	rural	38 (31.1%)
Mediu de viață	urban	84 (68.9%)
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max);

Tabel 2: Caracterisitici demografice.

Subset	N	Media ±SD	Med (Min:Max)
Grup: Vârsta (ani) (Shapiro-Wilk normality test: p=0.041)
(total)	122 (100.0%)	60.90 ±8.6	61.0 (34.0:79.0)
Grup: Sex (Wilcoxon rank sum test with continuity correction: p=0.214)
F	41 (33.6%)	62.32 ±8.4	62.0 (38.0:79.0)
M	81 (66.4%)	60.19 ±8.7	61.0 (34.0:79.0)
Grup: Mediu de viață (Wilcoxon rank sum test with continuity correction: p=0.283)
rural	38 (31.1%)	61.74 ±9.3	62.0 (34.0:79.0)
urban	84 (68.9%)	60.52 ±8.3	60.5 (45.0:79.0)

Figura 1: Distrbuția pacienților pe sex și mediu de viață.

Figura 2: Histograma vârstei pacienților, pe sexe (| media, ¦ mediana).

2.3.2 Patologia

Tabel 3: Principalele caracteristici patologice ale cazurilor.

Variabila	Detalii	F	M	Total	Teste statistice
Sex		41 (33.6%)	81 (66.4%)	122
Etiologie	etanolică	19 (46.3%)	62 (76.5%)	81 (66.4%)	V=0.52 (p<0.001)
	virală C	15 (36.6%)	4 (4.9%)	19 (15.6%)
	etanolică + virală B	1 (2.4%)	8 (9.9%)	9 (7.4%)
	etanolică + virală C	0	4 (4.9%)	4 (3.3%)
	autoimună tip 1	2 (4.9%)	1 (1.2%)	3 (2.5%)
	virală B	2 (4.9%)	1 (1.2%)	3 (2.5%)
	virală B + D	2 (4.9%)	0	2 (1.6%)
	criptigenetică	0	1 (1.2%)	1 (0.8%)
Ascită	nu	21 (51.2%)	28 (34.6%)	49 (40.2%)	V=0.21 (p=0.141)
	Grad 1	8 (19.5%)	12 (14.8%)	20 (16.4%)
	Grad 2	6 (14.6%)	16 (19.8%)	22 (18.0%)
	Grad 3	6 (14.6%)	25 (30.9%)	31 (25.4%)
Encefalopatie	minimală	9 (22.0%)	8 (9.9%)	17 (13.9%)	V=0.22 (p=0.222)
	Grad 1	11 (26.8%)	30 (37.0%)	41 (33.6%)
	Grad 2	14 (34.1%)	30 (37.0%)	44 (36.1%)
	Grad 3	7 (17.1%)	10 (12.3%)	17 (13.9%)
	Grad 4	0	3 (3.7%)	3 (2.5%)
Clasa Child-Pugh	A	2 (4.9%)	4 (4.9%)	6 (4.9%)	V=0.18 (p=0.145)
	B	20 (48.8%)	25 (30.9%)	45 (36.9%)
	C	19 (46.3%)	52 (64.2%)	71 (58.2%)
Sdr. hepatorenal		5 (12.2%)	12 (14.8%)	17 (13.9%)	OR=0.80 [0.26, 2.44] (p=0.788)
Hepatocarcinom		7 (17.1%)	15 (18.5%)	22 (18.0%)	OR=0.91 [0.34, 2.43] (p=1.000)
OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²);

Variabila	Detalii	Total
N=		122
Etiologie	etanolică	81 (66.4%)
	virală C	19 (15.6%)
	etanolică + virală B	9 (7.4%)
	etanolică + virală C	4 (3.3%)
	autoimună tip 1	3 (2.5%)
	virală B	3 (2.5%)
	virală B + D	2 (1.6%)
	criptigenetică	1 (0.8%)
Ascită	nu	49 (40.2%)
	Grad 1	20 (16.4%)
	Grad 2	22 (18.0%)
	Grad 3	31 (25.4%)
Encefalopatie	minimală	17 (13.9%)
	Grad 1	41 (33.6%)
	Grad 2	44 (36.1%)
	Grad 3	17 (13.9%)
	Grad 4	3 (2.5%)
Clasa Child-Pugh	A	6 (4.9%)
	B	45 (36.9%)
	C	71 (58.2%)
Sdr. hepatorenal		17 (13.9%)
Hepatocarcinom		22 (18.0%)
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max);

2.3.2.1 Etiologia

Cea mai frecventă etiologie a fost cea etanolică/toxică (66% plus încă 11% în combinație cu ce virală B sau C). Etiologia etanolică a fost relativ mai frecventă la bărbați (77%) decât la femei (46%). Hepatitele virale cronice C, B și B+D au însumat 31% dintre etiologii.

Figura 3: Repartiţia cazurilor după etiologie.

2.3.2.2 Gradul ascitei

Peste 40% dintre pacienți nu au avut ascită. Dintre cei care au avut, gradul 1 a fost cel mai puțin frecvent, iar gradul 3 cel mai frecvent.

Figura 4: Repartiţia cazurilor după gradul ascitei.

2.3.2.3 Gradul encefalopatiei

Cel mai frecvent grad de encefalopatie a fost 2 (36%) și 14% nu au eu avut doar un grad minimal de encefalopatie.

Figura 5: Repartiţia cazurilor după gradul encefalopatiei.

2.3.2.4 Clasa Child-Pugh

Majoriatea pacienților au avut clasa Child-Pugh C (58%).

Figura 6: Repartiţia cazurilor după Clasa Child-Pugh.

2.3.2.5 Sdr hepato renal

14% dintre pacienți au dezvoltat sindrom hepatorenal.

Figura 7: Prevalenta cazurilor de Sdr. hepatorenal.

2.3.2.6 Hepatocarcinom

18% dintre pacienți au avut hepatocarcinom.

Figura 8: Prevalenta cazurilor de Hepatocarcinom.

2.3.3 Laborator

Bilirubina (N=122) a avut valori între 0.5 și 32.6 (mediana: 3.2) cu o medie de 5.71 ±6.57. În cazul femeilor (N=41, 33.6%) Bilirubina a avut valori între 0.5 și 21.8 (mediana: 2.2) cu o medie de 3.73 ±3.9. În cazul bărbaților (N=81, 66.4%) Bilirubina a avut valori între 0.6 și 32.6 (mediana: 3.9) cu o medie de 6.71 ±7.39. Această diferență de 2.98 a fost semnificativă statistic (p=0.012) conform testului Mann-Whitney. Albumina (N=121) a avut valori între 1.5 și 4.3 (mediana: 2.9) cu o medie de 2.91 ±0.532. În cazul femeilor (N=41, 33.9%) Albumina a avut valori între 2 și 4 (mediana: 2.9) cu o medie de 2.96 ±0.462. În cazul bărbaților (N=80, 66.1%) Albumina a avut valori între 1.5 și 4.3 (mediana: 2.85) cu o medie de 2.88 ±0.566. Această diferență de 0.0761 nu a fost semnificativă statistic (p=0.459) conform testului T pentru eșantioane cu varaiții egale. INR (N=122) a avut valori între 1.1 și 6.36 (mediana: 1.675) cu o medie de 1.98 ±0.868. În cazul femeilor (N=41, 33.6%) INR a avut valori între 1.27 și 6.36 (mediana: 1.57) cu o medie de 1.96 ±1.06. În cazul bărbaților (N=81, 66.4%) INR a avut valori între 1.1 și 5.95 (mediana: 1.72) cu o medie de 1.99 ±0.763. Această diferență de 0.0261 nu a fost semnificativă statistic (p=0.278) conform testului Mann-Whitney.

Figura 9: Histograma valorilor bilirubinei (| media, ¦ mediana).

Figura 10: Histograma valorilor albuminei (| media, ¦ mediana).

Figura 11: Histograma valorilor INR (| media, ¦ mediana).

Aproape 90% dntre pacienți au avut valori ale bilirubinei totale peste 1.2. Peste 90% ay avut valori ale albuminei sub 3.5. Doar 1 pacient a avut INR normal.

2.3.4 Laborator vs Encefalopatie

Valorile medii ale bilirubinei tind să crească odatp cu creșterea gradului encefalopatiei (R = 0.24) de la 4.22 ±3.3 la cei cu encefaopatie minimală (sau 4.15 ±4.7 la cei cu grad 1) la 9.33 ±10.1 la cei cu grad 4. Aceste diferențe sunt semnificative statistic conform tetului Kruskal-Wallis (p=0.05).

Figura 9: Histograma valorilor bilirubinei (| media, ¦ mediana).

Tabel 4: Distribuția bilirubinei în funcție de gradul encefalopatiei.

Subset	N	Media ±SD	Med (Min:Max)
Grup: Bilirubina (mg/dl) (Shapiro-Wilk normality test: p<0.001)
(total)	122 (100.0%)	5.71 ±6.6	3.2 (0.5:32.6)
Grup: Encefalopatie (Kruskal-Wallis rank sum test: p=0.051)
minimală	17 (13.9%)	4.22 ±3.3	2.9 (0.8:12.1)
Grad 1	41 (33.6%)	4.15 ±5.7	2.1 (0.6:31.4)
Grad 2	44 (36.1%)	6.88 ±7.9	4.3 (0.5:32.6)
Grad 3	17 (13.9%)	7.29 ±6.1	5.3 (0.9:21.8)
Grad 4	3 (2.5%)	9.33 ±10.1	4.5 (2.6:20.9)

Valorile medii ale albuminei tind să scadă odată cu creșterea gradului encefalopatiei (R = -0.40) de la 3.15 ±0.3 la cei cu encefaopatie minimală la 2.77 ±0.8 la cei cu grad 4. Aceste diferențe sunt semnificative statistic conform tetului ANOVA (p=0.002).

Figura 10: Histograma valorilor albuminei (| media, ¦ mediana).

Tabel 5: Distribuția albuminei în funcție de gradul encefalopatiei.

Subset	N	Media ±SD	Med (Min:Max)
Grup: Albumina (g/dl) (Shapiro-Wilk normality test: p=0.605)
(total)	121 (100.0%)	2.91 ±0.5	2.9 (1.5:4.3)
Grup: Encefalopatie (ANOVA: p=0.002)
minimală	17 (14.0%)	3.15 ±0.3	3.1 (2.5:3.7)
Grad 1	40 (33.1%)	3.09 ±0.6	3.1 (1.5:4.3)
Grad 2	44 (36.4%)	2.72 ±0.4	2.8 (1.8:4.0)
Grad 3	17 (14.0%)	2.73 ±0.3	2.7 (2.1:3.3)
Grad 4	3 (2.5%)	2.77 ±0.8	2.3 (2.3:3.7)

Valorile medii ale INR nu variază semnificativ statistic (Kruskal-Wallis p=0.201) cu creșterea gradului encefalopatiei (R = 0.18, nesemnificativ statistic). INR are valori medii de 1.82 ±0.4 la cei cu encefaopatie minimală și 1.96 ±0.7 la cei cu grad 4.

Figura 11: Histograma valorilor INR (| media, ¦ mediana).

Tabel 6: Distribuția INR în funcție de gradul encefalopatiei.

Subset	N	Media ±SD	Med (Min:Max)
Grup: INR (Shapiro-Wilk normality test: p<0.001)
(total)	122 (100.0%)	1.98 ±0.9	1.7 (1.1:6.4)
Grup: Encefalopatie (Kruskal-Wallis rank sum test: p=0.201)
minimală	17 (13.9%)	1.82 ±0.4	1.6 (1.3:2.6)
Grad 1	41 (33.6%)	1.78 ±0.6	1.6 (1.2:3.5)
Grad 2	44 (36.1%)	2.15 ±1.1	1.9 (1.1:6.4)
Grad 3	17 (13.9%)	2.20 ±0.9	1.9 (1.3:4.7)
Grad 4	3 (2.5%)	1.96 ±0.7	1.7 (1.5:2.8)

2.3.5 Factori precipitanți

Tabel 7: Distribuția Factorilor precipitanți.

Variabila	F	M	Total	Teste statistice
Sex	41 (33.6%)	81 (66.4%)	122
Anemie	17 (41.5%)	32 (39.5%)	49 (40.2%)	RR=1.05 [0.67, 1.64] (p=0.847)
Hipopotasemie	10 (24.4%)	17 (21.0%)	27 (22.1%)	RR=1.16 [0.60, 2.26] (p=0.653)
Uremie	2 (4.9%)	9 (11.1%)	11 (9.0%)	RR=0.44 [0.11, 1.68] (p=0.331)
Hepatită acută etanolică	1 (2.4%)	13 (16.0%)	14 (11.5%)	RR=0.15 [0.03, 0.79] (p=0.033)
Infecții	13 (31.7%)	38 (46.9%)	51 (41.8%)	RR=0.68 [0.41, 1.11] (p=0.123)
Regim hiperproteic	8 (19.5%)	17 (21.0%)	25 (20.5%)	RR=0.93 [0.45, 1.93] (p=1.000)
Peritonită bacteriană spontană	2 (4.9%)	11 (13.6%)	13 (10.7%)	RR=0.36 [0.10, 1.34] (p=0.215)
HDS	12 (29.3%)	29 (35.8%)	41 (33.6%)	RR=0.82 [0.47, 1.41] (p=0.545)
OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher);

Variabila	minimală	Grad 1	Grad 2	Grad 3	Grad 4	Total	Teste statistice
Encefalopatie	17 (13.9%)	41 (33.6%)	44 (36.1%)	17 (13.9%)	3 (2.5%)	122
Anemie	8 (47.1%)	11 (26.8%)	26 (59.1%)	4 (23.5%)	0	49 (40.2%)	V=0.34 (p=0.008)
Hipopotasemie	2 (11.8%)	6 (14.6%)	13 (29.5%)	5 (29.4%)	1 (33.3%)	27 (22.1%)	V=0.19 (p=0.338)
Uremie	0	3 (7.3%)	4 (9.1%)	4 (23.5%)	0	11 (9.0%)	V=0.23 (p=0.165)
Hepatită acută etanolică	1 (5.9%)	1 (2.4%)	9 (20.5%)	3 (17.6%)	0	14 (11.5%)	V=0.26 (p=0.080)
Infecții	2 (11.8%)	13 (31.7%)	23 (52.3%)	10 (58.8%)	3 (100%)	51 (41.8%)	V=0.36 (p=0.003)
Regim hiperproteic	8 (47.1%)	13 (31.7%)	4 (9.1%)	0	0	25 (20.5%)	V=0.40 (p<0.001)
Peritonită bacteriană spontană	1 (5.9%)	5 (12.2%)	2 (4.5%)	4 (23.5%)	1 (33.3%)	13 (10.7%)	V=0.24 (p=0.146)
HDS	5 (29.4%)	9 (22.0%)	18 (40.9%)	7 (41.2%)	2 (66.7%)	41 (33.6%)	V=0.21 (p=0.232)
V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²);

Variabila	Total
N=	122
Anemie	49 (40.2%)
Hipopotasemie	27 (22.1%)
Uremie	11 (9.0%)
Hepatită acută etanolică	14 (11.5%)
Infecții	51 (41.8%)
Regim hiperproteic	25 (20.5%)
Peritonită bacteriană spontană	13 (10.7%)
HDS	41 (33.6%)
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max);

Cei mai frecvenți factoriprecipitanți au fost infecțiile (41.8%, dintre care 25.5% au avut peritonită bacteriană spontană), anemia (40.2%) și HDS (33.6%). Hepatită acută etanolică a fost un factor precipitant la 1 femeie (2.4%) și la 13 bărbați (16%), diferență semnificativă statistic conform testului Fihser (p=0.033).

Figura 13: Factorii precipitanți, în ordinea frecvenței.

vs. F Pp: Peritonita bacteriana spontana
F Pp: Infectii	da	nu	(total)
da	13 (25.5% / 100.0%)	38 (74.5% / 34.9%)	51 (41.8%)
nu	0 (0.0% / 0.0%)	71 (100.0% / 65.1%)	71 (58.2%)
(total)	13 (10.7%)	109 (89.3%)	122 (100%)
OR=50.14 [2.90, 866.63], phi=0.41 (p<0.001)

Figura 14: Prevalenta peritonitei la pacient3ii cu infectii.

Gradul 2 de encefaloptie a fost cel mai frecvent la cei cu Anemie și gradul 1 la cei fără. Astfel, relația dintre gradul encefalopatiei și anemie a fost semnificativă statistic (p=0.008).

Relația dintre gradul encefalopatiei și anemie.

Gradul 2 de encefaloptie a fost cel mai frecvent la cei cu Infecții și gradul 1 la cei fără. Astfel, relația dintre gradul encefalopatiei și infecții a fost semnificativă statistic (p=0.003).

Relația dintre gradul encefalopatiei și infecții.

2.3.6 Tratament

Tabel 8: Distribuția tratamentelor.

Variabila	F	M	Total	Teste statistice
Sex	41 (33.6%)	81 (66.4%)	122
Antibiotice	11 (26.8%)	32 (39.5%)	43 (35.2%)	RR=0.68 [0.39, 1.19] (p=0.229)
vancomicina	3 (7.3%)	5 (6.2%)	8 (6.6%)	RR=1.19 [0.33, 4.29] (p=1.000)
cefort	6 (14.6%)	7 (8.6%)	13 (10.7%)	RR=1.69 [0.64, 4.52] (p=0.358)
norfloxacin	0	3 (3.7%)	3 (2.5%)	RR=0.00 [0.00, 0.00] (p=0.550)
ampicilina	1 (2.4%)	4 (4.9%)	5 (4.1%)	RR=0.49 [0.08, 3.02] (p=0.662)
meropenem	2 (4.9%)	8 (9.9%)	10 (8.2%)	RR=0.49 [0.13, 1.92] (p=0.493)
metronidazol	4 (9.8%)	11 (13.6%)	15 (12.3%)	RR=0.72 [0.26, 2.00] (p=0.771)
normix	36 (87.8%)	66 (81.5%)	102 (83.6%)	RR=1.08 [0.93, 1.25] (p=0.446)
lactuloza	34 (82.9%)	63 (77.8%)	97 (79.5%)	RR=1.07 [0.89, 1.27] (p=0.637)
OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher);

Variabila	minimală	Grad 1	Grad 2	Grad 3	Grad 4	Total	Teste statistice
Encefalopatie	17 (13.9%)	41 (33.6%)	44 (36.1%)	17 (13.9%)	3 (2.5%)	122
Antibiotice	2 (11.8%)	10 (24.4%)	21 (47.7%)	8 (47.1%)	2 (66.7%)	43 (35.2%)	V=0.31 (p=0.021)
vancomicina	0	1 (2.4%)	6 (13.6%)	1 (5.9%)	0	8 (6.6%)	V=0.22 (p=0.188)
cefort	0	1 (2.4%)	7 (15.9%)	4 (23.5%)	1 (33.3%)	13 (10.7%)	V=0.30 (p=0.029)
norfloxacin	1 (5.9%)	1 (2.4%)	1 (2.3%)	0	0	3 (2.5%)	V=0.10 (p=0.854)
ampicilina	0	4 (9.8%)	1 (2.3%)	0	0	5 (4.1%)	V=0.21 (p=0.258)
meropenem	0	4 (9.8%)	4 (9.1%)	2 (11.8%)	0	10 (8.2%)	V=0.14 (p=0.689)
metronidazol	1 (5.9%)	3 (7.3%)	5 (11.4%)	5 (29.4%)	1 (33.3%)	15 (12.3%)	V=0.25 (p=0.113)
normix	16 (94.1%)	38 (92.7%)	34 (77.3%)	12 (70.6%)	2 (66.7%)	102 (83.6%)	V=0.25 (p=0.097)
lactuloza	12 (70.6%)	33 (80.5%)	35 (79.5%)	14 (82.4%)	3 (100%)	97 (79.5%)	V=0.12 (p=0.789)
V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²);

Variabila	Total
N=	122
Antibiotice	43 (35.2%)
vancomicina	8 (6.6%)
cefort	13 (10.7%)
norfloxacin	3 (2.5%)
ampicilina	5 (4.1%)
meropenem	10 (8.2%)
metronidazol	15 (12.3%)
normix	102 (83.6%)
lactuloza	97 (79.5%)
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max);

Cei mai mul’i pacienti au primit normix și/sau lactuloză (aprox 80%). Antibioticiele au fost administrate la 35% dintre participanți.

Figura 15: Tratamentele administrate.

Lucrare de licență