Lucrare de licență
Lucrare de licență
Catalin Petric Urologie
1 Partea generală
2 Partea specială
2.1 Introducere
2.1.1 Obiective
2.2 Material și metode
2.2.1 Analiza statistică a datelor
Pentru descrierea variabilelor cantitative am folosit histograme și am calculat mediile aritmetice ± deviația standard (DS) [cu intervalul de încredere (IC) 95%], precum și valorile extreme și mediane. Pentru variabilele calitative, am folosit pie-uri sau bar-chart-uri și am calculat frecvențele absolute și relative ale categoriilor formate.
Pentru a studia relațiile dintre variabilele cantitative și cele calitative, am folosit testele T și Mann-Whitney (MW) dacă acestea au fost binare, respectiv ANOVA dacă acestea au avut mai multe categorii. Am prezentat valorile p generate de aceste teste precum și mediile ± DS ale grupurilor și diferența mediilor cu IC95% asociat. Am prezentat grafic rezultatele sub forma unor box-plot-uri. Pentru a studia relațiile dintre variabilele cantitative am folosit coeficientul de corelație Spearman (R), cu valoarea p asociata și am prezentat grafic relațiile sub forma unor scatter-plot-uri pe care am adăugat linia de regresie cu IC95%. Pentru a descrie relațiile dintre variabilele calitative am folosit testul Chi2 sau Fisher și indicatorii Cramer phi sau V și Odds-Ratio (OR) / Risc relativ (RR) cu IC95%. Am prezentat grafic rezultatele sub forma unor bar-chart-uri.
Am folosit Microsot Excel 2016 pentru managementul bazei de date. Pentru toate analizele statistice și graficele ulterioare am folosit R 3.6.0 [1]. Am considerat p < 0.05 ca fiind semnificativ statistic și p < 0.1 ca prezentând doar o tendință spre semnificativitate statistică.
2.3 Rezultate
2.3.1 Demografie
Tabel 1: Caracterisitici demografice.
Variabila | Detalii | Total | variante | control | Teste statistice |
Grup | 107 | 35 (32.7%) | 72 (67.3%) | ||
Vârsta (ani) | μ ±DS | 60.50 ±11.0 | 59.74 ±12.6 | 60.88 ±10.2 | MW: p=0.902 |
M (min:max) | 61 (29:85) | 61 (29:78) | 62.5 (35:85) | ||
Sex | F | 43 (40.2%) | 15 (42.9%) | 28 (38.9%) | OR=1.18 [0.52, 2.68] (p=0.834) |
M | 64 (59.8%) | 20 (57.1%) | 44 (61.1%) | ||
Mediu de viață | rural | 44 (41.1%) | 13 (37.1%) | 31 (43.1%) | OR=0.78 [0.34, 1.79] (p=0.676) |
urban | 63 (58.9%) | 22 (62.9%) | 41 (56.9%) | ||
Anul diagnosticului | 2016 | 55 (51.4%) | 17 (48.6%) | 38 (52.8%) | V=0.04 (p=0.908) |
2017 | 31 (29.0%) | 11 (31.4%) | 20 (27.8%) | ||
2018 | 21 (19.6%) | 7 (20.0%) | 14 (19.4%) | ||
Diagnostic clinic | tumoră renală dreaptă | 51 (47.7%) | 21 (60.0%) | 30 (41.7%) | V=0.17 (p=0.205) |
tumoră renală stângă | 52 (48.6%) | 13 (37.1%) | 39 (54.2%) | ||
altele | 4 (3.7%) | 1 (2.9%) | 3 (4.2%) | ||
Artere/vene | 1a1v | 72 (67.3%) | 0 | 72 (100%) | V=1.00 (p<0.001) |
1a2v | 11 (10.3%) | 11 (31.4%) | 0 | ||
1a3v | 1 (0.9%) | 1 (2.9%) | 0 | ||
2a1v | 16 (15.0%) | 16 (45.7%) | 0 | ||
2a2v | 1 (0.9%) | 1 (2.9%) | 0 | ||
3a1v | 4 (3.7%) | 4 (11.4%) | 0 | ||
3a2v | 1 (0.9%) | 1 (2.9%) | 0 | ||
4a1v | 1 (0.9%) | 1 (2.9%) | 0 | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Dintre cei 35 pacienți cu Grup: variante anatomice (32.7%), 15 (42.9%) au avut Sex: F față de 28 (38.9%) dintre cei 72 pacienți cu Grup: control. Rezultă că pacienții cu Grup: variante anatomice au OR=1.2 [IC95% = 0.5 la 2.7 ] ori mai mare de a avea Sex: F decât cei cu Grup: control (phi=0.04, p=0.694 nesemnificativ statistic conform testului Chi²).
Figura 1: Distrbuția pacienților pe grupuri de studiu, sex și mediu de viață.
2.3.1.1 Varsta
Vârsta pacienților (N=107) a avut valori între 29 și 85 ani (mediana: 61) cu o medie de 60.50 ±11.0 ani. În cazul femeilor (N=43, 40.2%) a avut valori între 29 și 82 ani (mediana: 60) cu o medie de 59.93 ±10.6 ani. În cazul bărbaților (N=64, 59.8%) a avut valori între 29 și 85 ani (mediana: 63) cu o medie de 60.89 ±11.3 ani. Această diferență de 0.96 ani nu a fost semnificativă statistic (p=0.615) conform testului Mann-Whitney. Vârsta pacienților din mediul rural (N=44, 41.1%) a avut valori între 29 și 85 ani (mediana: 62) cu o medie de 60.93 ±12.2 ani. Vârsta pacienților din mediul urban (N=63, 58.9%) a avut valori între 29 și 79 ani (mediana: 61) cu o medie de 60.21 ±10.1 ani. Această diferență de 0.725 ani nu a fost semnificativă statistic (p=0.725) conform testului Mann-Whitney. Vârsta pacienților cu Grup: variante anatomice (N=35, 32.7%) a avut valori între 29 și 78 ani (mediana: 61) cu o medie de 59.74 ±12.6 ani. Vârsta pacienților cu Grup: control (N=72, 67.3%) a avut valori între 35 și 85 ani (mediana: 62.5) cu o medie de 60.88 ±10.2 ani. Această diferență de 1.13 ani nu a fost semnificativă statistic (p=0.902) conform testului Mann-Whitney.
Figura 2: Histograma vârstei pacienților, pe sexe (| media, ¦ mediana).
Figura 3: Histograma vârstei pacienților la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).
2.3.1.2 Diagnostic
Dintre pacienții cu variante anatomice, 60% au avut tumori renale drepte li 37% stângi. DIntre cei fără variante anatomice, 42% au avut tumori renale drepte și 54% stângi. Diferența de localizare nu este semnficativă statistic (p=0.096, considerând doar pacienții cu tumori renale).
Figura 4: Distriutia pacientilor in functie de Diagnostic de trimitere.
2.3.1.3 Malformația
Cele mai frecvente variante anatomice au fost 2a1v (46%), 1a2v (31%) și 3a1v (11%).
Figura 5: Distriuția pacienților cu variante anatomice.
Figura 6: Distrbuția vârstei pacienților în funcție de variabilele demografice.
2.3.2 Diagnostic histopatologic
Tabel 2: Repartiţia cazurilor după diagnosticul histopatologic.
Variabila | Detalii | variante | control | Total |
Grup | 35 (32.7%) | 72 (67.3%) | 107 | |
Diagnostic histopatologic | carcinom renal cu celule clare | 27 (77.1%) | 55 (76.4%) | 82 (76.6%) |
oncocitom renal | 1 (2.9%) | 5 (6.9%) | 6 (5.6%) | |
carcinom renal papilar | 2 (5.7%) | 3 (4.2%) | 5 (4.7%) | |
angiomiolipom | 2 (5.7%) | 2 (2.8%) | 4 (3.7%) | |
carcinom renal cromofob | 1 (2.9%) | 3 (4.2%) | 4 (3.7%) | |
carcinom renal cu translocatie Xp11.2 | 1 (2.9%) | 2 (2.8%) | 3 (2.8%) | |
carcinom urotelial papilar | 1 (2.9%) | 1 (1.4%) | 2 (1.9%) | |
fibrosarcom | 0 | 1 (1.4%) | 1 (0.9%) | |
Eozinofiile | 2 (5.7%) | 5 (6.9%) | 7 (6.5%) | |
OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | ||||
Figura 7: Repartiţia cazurilor după diagnosticul histopatologic.
2.3.3 Stadializare
Tabel 3: Repartiţia cazurilor după stadializarea tumorii.
Variabila | Detalii | variante | control | Total | Teste statistice |
Grup | 35 (32.7%) | 72 (67.3%) | 107 | ||
Stadializare: C/P | c | 2 (5.9%) | 30 (46.9%) | 32 (32.7%) | OR=0.07 [0.02, 0.32] (p<0.001) |
p | 32 (94.1%) | 34 (53.1%) | 66 (67.3%) | ||
Stadializare: T | T1a | 3 (8.8%) | 20 (28.2%) | 23 (21.9%) | V=0.29 (p=0.196) |
T1b | 13 (38.2%) | 26 (36.6%) | 39 (37.1%) | ||
T2a | 5 (14.7%) | 5 (7.0%) | 10 (9.5%) | ||
T2b | 1 (2.9%) | 1 (1.4%) | 2 (1.9%) | ||
T3a | 11 (32.4%) | 14 (19.7%) | 25 (23.8%) | ||
T3b | 0 | 3 (4.2%) | 3 (2.9%) | ||
T4 | 1 (2.9%) | 2 (2.8%) | 3 (2.9%) | ||
Stadializare: N | N0 | 2 (5.9%) | 30 (44.8%) | 32 (31.7%) | V=0.42 (p<0.001) |
N1 | 0 | 2 (3.0%) | 2 (2.0%) | ||
Nx | 32 (94.1%) | 35 (52.2%) | 67 (66.3%) | ||
Stadializare: M | M0 | 2 (5.9%) | 29 (43.3%) | 31 (30.7%) | V=0.39 (p<0.001) |
M1 | 1 (2.9%) | 2 (3.0%) | 3 (3.0%) | ||
Mx | 31 (91.2%) | 36 (53.7%) | 67 (66.3%) | ||
Stadiu | 1 | 2 (50.0%) | 22 (71.0%) | 24 (68.6%) | V=0.38 (p=0.169) |
2 | 0 | 1 (3.2%) | 1 (2.9%) | ||
3 | 0 | 5 (16.1%) | 5 (14.3%) | ||
4 | 2 (50.0%) | 3 (9.7%) | 5 (14.3%) | ||
Stadiu (x=0) | 1 | 16 (47.1%) | 46 (64.8%) | 62 (59.0%) | V=0.20 (p=0.252) |
2 | 6 (17.6%) | 5 (7.0%) | 11 (10.5%) | ||
3 | 10 (29.4%) | 17 (23.9%) | 27 (25.7%) | ||
4 | 2 (5.9%) | 3 (4.2%) | 5 (4.8%) | ||
Grad Fuhrman | 1 | 2 (6.9%) | 12 (21.1%) | 14 (16.3%) | V=0.26 (p=0.112) |
2 | 21 (72.4%) | 26 (45.6%) | 47 (54.7%) | ||
3 | 5 (17.2%) | 15 (26.3%) | 20 (23.3%) | ||
4 | 1 (3.4%) | 4 (7.0%) | 5 (5.8%) | ||
OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
2.3.3.1 T
Figura 8: Repartiţia cazurilor după Stadializare: T.
2.3.3.2 N, M
Figura 9: Repartiţia cazurilor după Stadializare: N și M.
2.3.3.3 Stadii
Figura 10: Repartiţia cazurilor după Stadiu.
Figura 11: Repartiţia cazurilor după Stdiu (considerând detele lipsă ca 0).
Figura 12: Repartiţia cazurilor după Grad Fuhrman.
2.3.4 Tumora
Diametru mediu (cm) (N=106) a avut valori între 1.5 și 15.5 (mediana: 5.4) cu o medie de 5.82 ±2.85. Diametru mediu (cm) la pacienții cu Grup: variante anatomice (N=35, 33.0%) a avut valori între 2.2 și 12.5 (mediana: 6.8) cu o medie de 6.59 ±2.49. Diametru mediu (cm) la pacienții cu Grup: control (N=71, 67.0%) a avut valori între 1.5 și 15.5 (mediana: 4.9) cu o medie de 5.44 ±2.95. Această diferență de 1.14 a fost semnificativă statistic (p=0.012) conform testului Mann-Whitney. Volum tumoral (cm3) (N=106) a avut valori între 7 și 7799 (mediana: 330) cu o medie de 752.85 ±1198.0. Volum tumoral (cm3) la pacienții cu Grup: variante anatomice (N=35, 33.0%) a avut valori între 22 și 4091 (mediana: 659) cu o medie de 860.77 ±933.3. Volum tumoral (cm3) la pacienții cu Grup: control (N=71, 67.0%) a avut valori între 7 și 7799 (mediana: 246) cu o medie de 699.65 ±1311.9. Această diferență de 161.1 a fost semnificativă statistic (p=0.012) conform testului Mann-Whitney.
Tabel 4: Caracterisiticile tumorilor la cele 2 grupuri.
Variabila | Detalii | variante | control | Total | Teste statistice |
Grup | 35 (32.7%) | 72 (67.3%) | 107 | ||
Localizare | pol superior | 10 (45.5%) | 12 (22.2%) | 22 (28.9%) | V=0.29 (p=0.377) |
mediorenal | 6 (27.3%) | 14 (25.9%) | 20 (26.3%) | ||
pol inferior | 4 (18.2%) | 17 (31.5%) | 21 (27.6%) | ||
totalitate | 0 | 3 (5.6%) | 3 (3.9%) | ||
bazinet | 1 (4.5%) | 3 (5.6%) | 4 (5.3%) | ||
valva anterioara | 0 | 3 (5.6%) | 3 (3.9%) | ||
valva posterioara | 1 (4.5%) | 2 (3.7%) | 3 (3.9%) | ||
Diametru mediu (cm) | μ ±DS | 6.59 ±2.49 | 5.44 ±2.95 | 5.82 ±2.85 | MW: p=0.012 |
M (min:max) | 6.8 (2.2:12.5) | 4.9 (1.5:15.5) | 5.4 (1.5:15.5) | ||
Volum tumoral (cm³) | μ ±DS | 860.77 ±933.3 | 699.65 ±1311.9 | 752.85 ±1198.0 | MW: p=0.012 |
M (min:max) | 659 (22:4091) | 246 (7:7799) | 330 (7:7799) | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Figura 13: Repartiţia cazurilor după localizarea tumorii.
Figura 14: Histograma diametrelor medii (cm) tumorale la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).
2.3.5 Operatia
Durata operatiei (h) (N=103) a avut valori între 0.5 și 8.2 (mediana: 3.5) cu o medie de 3.53 ±1.45. Durata operatiei (h) la pacienții cu Grup: variante anatomice (N=35, 34.0%) a avut valori între 1.5 și 6.5 (mediana: 3.8) cu o medie de 3.78 ±1.29. Durata operatiei (h) la pacienții cu Grup: control (N=68, 66.0%) a avut valori între 0.5 și 8.2 (mediana: 3.3) cu o medie de 3.40 ±1.51. Această diferență de 0.377 nu a fost semnificativă statistic (p=0.212) conform testului T pentru eșantioane cu varaiții egale.
Tabel 5: Caracterisiticile tumorilor la cele 2 grupuri.
Variabila | Detalii | Total | variante | control | Teste statistice |
Grup | 107 | 35 (32.7%) | 72 (67.3%) | ||
Durata operației (h) | μ ±DS | 3.53 ±1.45 | 3.78 ±1.29 | 3.40 ±1.51 | T-test: p=0.212 |
M (min:max) | 3.5 (0.5:8.2) | 3.8 (1.5:6.5) | 3.3 (0.5:8.2) | ||
Operația | nefrectomie parțială | 25 (23.4%) | 6 (17.1%) | 19 (26.4%) | V=0.12 (p=0.678) |
nefrectomie radicală | 71 (66.4%) | 26 (74.3%) | 45 (62.5%) | ||
nefrectomie radicală + suprarenalectomie | 7 (6.5%) | 2 (5.7%) | 5 (6.9%) | ||
nefroureterectomie | 4 (3.7%) | 1 (2.9%) | 3 (4.2%) | ||
Tipul intervenției | laparoscopic | 95 (88.8%) | 31 (88.6%) | 64 (88.9%) | V=0.16 (p=0.250) |
clasic | 7 (6.5%) | 1 (2.9%) | 6 (8.3%) | ||
laparoscopic convertit la clasic | 5 (4.7%) | 3 (8.6%) | 2 (2.8%) | ||
Abord chirurgical | transperitoneal | 66 (61.7%) | 21 (60.0%) | 45 (62.5%) | V=0.19 (p=0.158) |
retroperitoneal | 33 (30.8%) | 9 (25.7%) | 24 (33.3%) | ||
bipolar | 8 (7.5%) | 5 (14.3%) | 3 (4.2%) | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Figura 15: Repartiţia cazurilor după tipul operației.
Figura 16: Repartiţia cazurilor după tipul intervenției.
Figura 17: Repartiţia cazurilor după tipul de abord chirurgical
2.3.5.1 Durata operației (h)
Figura 18: Histograma duratei operației (h) la cele 2 grupuri (| media, ¦ mediana).
Subset | N | Media ±SD | Med (Min:Max) |
Grup: Durata operației (h) (Shapiro-Wilk normality test: p=0.568) | |||
(total) | 103 (100.0%) | 3.53 ±1.4 | 3.5 (0.5:8.2) |
Grup: Grup (Welch Two Sample t-test: p=0.191) | |||
variante | 35 (34.0%) | 3.78 ±1.3 | 3.8 (1.5:6.5) |
control | 68 (66.0%) | 3.40 ±1.5 | 3.3 (0.5:8.2) |
Grup: Sex (Welch Two Sample t-test: p=0.124) | |||
F | 40 (38.8%) | 3.26 ±1.4 | 3.1 (0.5:6.5) |
M | 63 (61.2%) | 3.70 ±1.5 | 3.8 (0.7:8.2) |
Grup: Mediu de viață (Welch Two Sample t-test: p=0.573) | |||
rural | 43 (41.7%) | 3.63 ±1.7 | 3.5 (0.5:8.2) |
urban | 60 (58.3%) | 3.46 ±1.2 | 3.4 (0.8:6.1) |
Grup: Anul diagnosticului (ANOVA: p=0.068) | |||
2016 | 52 (50.5%) | 3.66 ±1.4 | 3.8 (0.5:6.5) |
2017 | 30 (29.1%) | 3.76 ±1.7 | 3.6 (0.7:8.2) |
2018 | 21 (20.4%) | 2.89 ±1.2 | 2.7 (1.0:5.6) |
Grup: Diagnostic clinic (ANOVA: p=0.100) | |||
tumoră renală dreaptă | 50 (48.5%) | 3.47 ±1.5 | 3.4 (0.5:8.2) |
tumoră renală stângă | 49 (47.6%) | 3.47 ±1.4 | 3.3 (0.7:6.8) |
altele | 4 (3.9%) | 5.05 ±0.9 | 5.2 (3.8:6.0) |
Grup: Artere/vene (ANOVA: p=0.712) | |||
1a1v | 68 (66.0%) | 3.40 ±1.5 | 3.3 (0.5:8.2) |
1a2v | 11 (10.7%) | 3.88 ±1.5 | 3.2 (2.5:6.5) |
1a3v | 1 (1.0%) | 2.20 ±NA | 2.2 (2.2:2.2) |
2a1v | 16 (15.5%) | 3.87 ±1.3 | 4.0 (1.5:5.6) |
2a2v | 1 (1.0%) | 2.00 ±NA | 2.0 (2.0:2.0) |
3a1v | 4 (3.9%) | 4.08 ±1.1 | 3.8 (3.0:5.7) |
3a2v | 1 (1.0%) | 3.90 ±NA | 3.9 (3.9:3.9) |
4a1v | 1 (1.0%) | 3.30 ±NA | 3.3 (3.3:3.3) |
Tabel 6: Duratei operației (h) în funcție de parametrii demografici.
Figura 19: Duratei operației (h) în funcție de parametrii pricnipali.
chr [1:2] “Grup: variante” “Grup: control” NULL chr [1:2] “Grup: variante” “Grup: control” NULL
Figura 20: Duratei operației (h) în funcție de varsta.
Subset | N | Media ±SD | Med (Min:Max) |
Grup: Durata operației (h) (Shapiro-Wilk normality test: p=0.568) | |||
(total) | 103 (100.0%) | 3.53 ±1.4 | 3.5 (0.5:8.2) |
Grup: Diagnostic histopatologic (ANOVA: p=0.226) | |||
carcinom renal cu celule clare | 79 (76.7%) | 3.46 ±1.5 | 3.3 (0.5:8.2) |
oncocitom renal | 6 (5.8%) | 2.48 ±1.0 | 2.1 (1.7:4.3) |
carcinom renal papilar | 4 (3.9%) | 4.15 ±0.8 | 3.8 (3.7:5.3) |
angiomiolipom | 4 (3.9%) | 3.48 ±1.4 | 3.5 (1.8:5.0) |
carcinom renal cromofob | 4 (3.9%) | 4.25 ±0.9 | 4.2 (3.2:5.3) |
carcinom renal cu translocatie Xp11.2 | 3 (2.9%) | 4.83 ±1.3 | 5.4 (3.3:5.8) |
carcinom urotelial papilar | 2 (1.9%) | 4.90 ±1.6 | 4.9 (3.8:6.0) |
fibrosarcom | 1 (1.0%) | 3.90 ±NA | 3.9 (3.9:3.9) |
Grup: Eozinofiile (Welch Two Sample t-test: p=0.935) | |||
da | 6 (5.8%) | 3.60 ±2.1 | 3.1 (0.8:6.8) |
nu | 97 (94.2%) | 3.53 ±1.4 | 3.5 (0.5:8.2) |
Tabel 7: Duratei operației (h) în funcție de diagnoticul shitopatologic
Figura 21: Duratei operației (h) în funcție de paramemtrii histopatologici.
Subset | N | Media ±SD | Med (Min:Max) |
Grup: Durata operației (h) (Shapiro-Wilk normality test: p=0.568) | |||
(total) | 103 (100.0%) | 3.53 ±1.4 | 3.5 (0.5:8.2) |
Grup: Stadializare: C/P (Welch Two Sample t-test: p=0.308) | |||
c | 29 (30.9%) | 3.24 ±1.2 | 3.2 (0.5:5.5) |
p | 65 (69.1%) | 3.55 ±1.5 | 3.4 (0.7:8.2) |
Grup: Stadializare: T (ANOVA: p=0.015) | |||
T1a | 22 (21.8%) | 3.00 ±1.2 | 3.0 (0.7:5.3) |
T1b | 38 (37.6%) | 3.28 ±1.3 | 3.1 (0.8:5.7) |
T2a | 9 (8.9%) | 3.28 ±1.0 | 3.8 (0.8:4.0) |
T2b | 2 (2.0%) | 5.00 ±0.0 | 5.0 (5.0:5.0) |
T3a | 24 (23.8%) | 4.18 ±1.6 | 4.0 (1.5:8.2) |
T3b | 3 (3.0%) | 5.13 ±0.8 | 5.4 (4.2:5.8) |
T4 | 3 (3.0%) | 3.63 ±3.0 | 3.9 (0.5:6.5) |
Grup: Stadializare: N (ANOVA: p=0.312) | |||
N0 | 30 (30.9%) | 3.30 ±1.3 | 3.3 (0.5:5.8) |
N1 | 1 (1.0%) | 5.40 ±NA | 5.4 (5.4:5.4) |
Nx | 66 (68.0%) | 3.55 ±1.5 | 3.4 (0.7:8.2) |
Grup: Stadializare: M (ANOVA: p=0.396) | |||
M0 | 28 (28.9%) | 3.54 ±1.2 | 3.5 (1.6:5.8) |
M1 | 3 (3.1%) | 2.37 ±1.7 | 2.7 (0.5:3.9) |
Mx | 66 (68.0%) | 3.53 ±1.5 | 3.4 (0.7:8.2) |
Grup: Stadiu (ANOVA: p=0.214) | |||
1 | 22 (68.8%) | 3.28 ±1.2 | 3.2 (1.6:5.5) |
2 | 1 (3.1%) | 3.80 ±NA | 3.8 (3.8:3.8) |
3 | 4 (12.5%) | 4.85 ±0.9 | 4.8 (4.0:5.8) |
4 | 5 (15.6%) | 3.50 ±2.2 | 3.9 (0.5:6.5) |
Grup: Stadiu (x=0) (ANOVA: p=0.006) | |||
1 | 60 (59.4%) | 3.18 ±1.2 | 3.0 (0.7:5.7) |
2 | 11 (10.9%) | 3.59 ±1.2 | 3.8 (0.8:5.0) |
3 | 25 (24.8%) | 4.37 ±1.6 | 4.2 (1.5:8.2) |
4 | 5 (5.0%) | 3.50 ±2.2 | 3.9 (0.5:6.5) |
Grup: Grad Fuhrman (ANOVA: p=0.090) | |||
1 | 13 (15.7%) | 3.21 ±1.2 | 3.2 (0.7:5.5) |
2 | 46 (55.4%) | 3.24 ±1.5 | 3.2 (0.5:8.2) |
3 | 19 (22.9%) | 4.10 ±1.3 | 4.0 (1.5:6.5) |
4 | 5 (6.0%) | 4.28 ±2.1 | 5.0 (1.5:6.8) |
Tabel 8: Duratei operației (h) în funcție de stadializare.
Figura 22: Duratei operației (h) în funcție de stadializarei.
chr [1:2] “Grup: variante” “Grup: control” NULL chr [1:2] “Grup: variante” “Grup: control” NULL
Figura 23: Duratei operației (h) în funcție de Stadiu (x=0)
chr [1:2] “Grup: variante” “Grup: control” NULL chr [1:2] “Grup: variante” “Grup: control” NULL
Figura 24: Duratei operației (h) în funcție de Grad Fuhrman.
Subset | N | Media ±SD | Med (Min:Max) |
Grup: Durata operației (h) (Shapiro-Wilk normality test: p=0.568) | |||
(total) | 103 (100.0%) | 3.53 ±1.4 | 3.5 (0.5:8.2) |
Grup: Localizare (ANOVA: p=0.020) | |||
pol superior | 22 (30.6%) | 3.33 ±1.5 | 3.2 (0.5:6.5) |
mediorenal | 19 (26.4%) | 3.08 ±1.2 | 3.0 (0.8:5.6) |
pol inferior | 20 (27.8%) | 4.06 ±1.2 | 4.1 (1.0:6.8) |
totalitate | 2 (2.8%) | 4.40 ±2.0 | 4.4 (3.0:5.8) |
bazinet | 3 (4.2%) | 5.07 ±1.1 | 5.4 (3.8:6.0) |
valva anterioara | 3 (4.2%) | 1.77 ±1.2 | 1.6 (0.7:3.0) |
valva posterioara | 3 (4.2%) | 3.50 ±1.1 | 4.0 (2.2:4.3) |
Tabel 9: Duratei operației (h) în funcție de localizarea tumorii.
Figura 25: Duratei operației (h) în funcție de localizarea tumorii.
chr [1:2] “Grup: variante” “Grup: control” NULL chr [1:2] “Grup: variante” “Grup: control” NULL
Figura 26: Duratei operației (h) în funcție de Diametru mediu (cm).
chr [1:2] “Grup: variante” “Grup: control” NULL chr [1:2] “Grup: variante” “Grup: control” NULL
Figura 27: Duratei operației (h) în funcție de Volum tumoral (cm³).
Subset | N | Media ±SD | Med (Min:Max) |
Grup: Durata operației (h) (Shapiro-Wilk normality test: p=0.568) | |||
(total) | 103 (100.0%) | 3.53 ±1.4 | 3.5 (0.5:8.2) |
Grup: Operația (ANOVA: p=0.049) | |||
nefrectomie parțială | 23 (22.3%) | 3.07 ±1.4 | 3.0 (0.7:5.3) |
nefrectomie radicală | 69 (67.0%) | 3.54 ±1.4 | 3.3 (0.5:8.2) |
nefrectomie radicală + suprarenalectomie | 7 (6.8%) | 4.07 ±1.5 | 4.0 (1.7:6.5) |
nefroureterectomie | 4 (3.9%) | 5.05 ±0.9 | 5.2 (3.8:6.0) |
Grup: Tipul intervenției (ANOVA: p=0.008) | |||
laparoscopic | 91 (88.3%) | 3.39 ±1.4 | 3.3 (0.5:8.2) |
clasic | 7 (6.8%) | 4.07 ±1.1 | 3.9 (2.5:5.8) |
laparoscopic convertit la clasic | 5 (4.9%) | 5.30 ±1.0 | 5.0 (4.0:6.5) |
Grup: Abord chirurgical (ANOVA: p=0.015) | |||
transperitoneal | 64 (62.1%) | 3.55 ±1.4 | 3.5 (0.8:6.8) |
retroperitoneal | 31 (30.1%) | 3.16 ±1.3 | 3.1 (0.5:5.8) |
bipolar | 8 (7.8%) | 4.80 ±1.8 | 4.8 (2.8:8.2) |
Tabel 10: Duratei operației (h) în funcție de tipul operației.
Figura 28: Duratei operației (h) în funcție de tipul operației.
3 Referințe
- R Core Team (2019). R: A language and environment for statistical computing. R Foundation for Statistical Computing, Vienna, Austria. URL https://www.R-project.org/.
4 Extra
