2.1.1 Obiective

2.2.1 Analiza statistică a datelor

Pentru descrierea variabilelor cantitative am folosit histograme și am calculat mediile aritmetice ± deviația standard (DS) [cu intervalul de încredere (IC) 95%], precum și valorile extreme și mediane. Pentru variabilele calitative, am folosit pie-uri sau bar-chart-uri și am calculat frecvențele absolute și relative ale categoriilor formate.

Pentru a studia relațiile dintre variabilele cantitative și cele calitative, am folosit testele T și Mann-Whitney (MW) dacă acestea au fost binare, respectiv ANOVA dacă acestea au avut mai multe categorii. Am prezentat valorile p generate de aceste teste precum și mediile ± DS ale grupurilor și diferența mediilor cu IC95% asociat. Am prezentat grafic rezultatele sub forma unor box-plot-uri. Pentru a studia relațiile dintre variabilele cantitative am folosit coeficientul de corelație Spearman (R), cu valoarea p asociata și am prezentat grafic relațiile sub forma unor scatter-plot-uri pe care am adăugat linia de regresie cu IC95%. Pentru a descrie relațiile dintre variabilele calitative am folosit testul Chi2 sau Fisher și indicatorii Cramer phi sau V și Odds-Ratio (OR) / Risc relativ (RR) cu IC95%. Am prezentat grafic rezultatele sub forma unor bar-chart-uri.

Am folosit Microsot Excel 2016 pentru managementul bazei de date. Pentru toate analizele statistice și graficele ulterioare am folosit R 3.6.0. Am considerat p < 0.05 ca fiind semnificativ statistic și p < 0.1 ca prezentând doar o tendință spre semnificativitate statistică.

2.3.1 vs Grup

2.3.2 Demografie

Cei mai mulți studenți au fost din Cluj (jumătate). Din alte centre, cele mai reprezentate au fost Iași, Oradea și Tg. Mureș.

Figura 1: Proportia centrelor uiniversiatare.

Vârsta pacienților (N=433) a avut valori între 19 și 29 ani (mediana: 23) cu o medie de 22.78 ±1.73 ani. În cazul femeilor (N=294, 67.9%) a avut valori între 19 și 29 ani (mediana: 23) cu o medie de 22.76 ±1.77 ani. În cazul bărbaților (N=139, 32.1%) a avut valori între 20 și 26 ani (mediana: 23) cu o medie de 22.81 ±1.65 ani. Această diferență de 0.051 ani nu a fost semnificativă statistic (p=0.729) conform testului Mann-Whitney. Vârsta pacienților cu Grup: Cluj (N=224, 51.7%) a avut valori între 19 și 27 ani (mediana: 23) cu o medie de 22.98 ±1.74 ani. Vârsta pacienților cu Grup: Alte centre (N=209, 48.3%) a avut valori între 19 și 29 ani (mediana: 23) cu o medie de 22.56 ±1.7 ani. Această diferență de 0.413 ani a fost semnificativă statistic (p=0.003) conform testului Mann-Whitney.

Figura 2: Histograma vârstei pacienților la cele 2 grupuri. (| media, ¦ mediana).

La Cluj, Vârsta pacienților (N=224) a avut valori între 19 și 27 ani (mediana: 23) cu o medie de 22.98 ±1.74 ani. În cazul femeilor (N=152, 67.9%) a avut valori între 19 și 27 ani (mediana: 23) cu o medie de 22.97 ±1.73 ani. În cazul bărbaților (N=72, 32.1%) a avut valori între 20 și 26 ani (mediana: 23) cu o medie de 22.99 ±1.76 ani. Această diferență de 0.0124 ani nu a fost semnificativă statistic (p=0.981) conform testului Mann-Whitney.

În celelalte centre universitare, Vârsta pacienților (N=209) a avut valori între 19 și 29 ani (mediana: 23) cu o medie de 22.56 ±1.7 ani. În cazul femeilor (N=142, 67.9%) a avut valori între 19 și 29 ani (mediana: 23) cu o medie de 22.54 ±1.79 ani. În cazul bărbaților (N=67, 32.1%) a avut valori între 20 și 25 ani (mediana: 23) cu o medie de 22.63 ±1.52 ani. Această diferență de 0.0917 ani nu a fost semnificativă statistic (p=0.556) conform testului Mann-Whitney.

Figura  3: Distrbuția varstei pe sexe în Cluj și celelalte centre (| media, ¦ mediana).

2.3.3 Sex

Dintre cei 224 pacienți cu Grup: Cluj (51.7%), 152 (67.9%) au avut Sex: F față de 142 (67.9%) dintre cei 209 pacienți cu Grup: Alte centre. Rezultă că pacienții cu Grup: Cluj au un risc relativ de 1.001 [IC95% = 0.9 la 1.1 ] ori mai mic de a avea Sex: F decât cei cu Grup: Alte centre (phi=0.00, p=0.985 nesemnificativ statistic conform testului Chi²).

Tabel 2: Distribuția pe sexe la cele 2 grupuri.

Distribuția pe sexe a fost statistic similară la cele 2 grupuri, cu aproximativ 3/4 dintre participanți de sex feminin.

Figura 4: Distribuția pe sexe la cele 2 grupuri.

Tabel 1: Summary table of all variables by grup.

Din ambele grupuri, cei mai mulți studenți au fost de la MG (aproximativ jumătate). Din Cluj au fost relativ mai mulți studenți la Farmacie decât MS, în schimb ce din restul centrelor, au provenit mai mulți studenți de la MS decât de la Farmacie. Restul speciaitășilor au fost mai slab reprezentate la ambele grupuri. Aceste diferențe sunt semnificative statistic.

Figura 5: Distribuția pe specialități la cele 2 grupuri.

Majoritatea studenților din Cluj au fost în anul 5 sau 6. Din alte centre au predominat cei de anii 4 si 5.

Figura 6: Distribuția pe anii de studiu la cele 2 grupuri.

2.3.4 Informații generale despre droguri

Tabel 3: Descrierea nivelului de informare al studenților despre droguri la cele 2 grupuri.

Rugați să aleagă o definiție a drogurlior, studenții din cele 2 grupuri au răspuns aproximativ la fel. Singura diferență vizibilă, dar nesemnificativă statisitc, a fost un procent mai mare de studenți din Cluj care au considerat că drogurle sunt substanțe care dăunează sănătății, dar aproximativ același număr de studenți au răspuns că drogurile sunt sbustanțe toxice.

Figura 7: Distribuția răspunsurilor studenților din cele 2 grupuri la întrebarea “Drogurile sunt”.

Ambele grupuri ai considerat ]n proporție de aproximativ 90% că drogurile au efecte negative. Diferențe au prezentat o tendință statistică spre a fi semnificative.

Figura 8: Distribuția răspunsurilor studenților din cele 2 grupuri la întrebarea “Drogurile pot avea asupra sănătăţii efecte …”.

Din ambele grupuri, majoritatea studenților au considerat că drogurile pot fi periculoase pentru consumatori și societate, dar nivelul de acord a fost semnificativ statisitc mai ridicat în Cluj.

Figura 9: Distribuția răspunsurilor studenților din cele 2 grupuri la întrebarea “Drogurile duc la comportament necontrolat şi acţiuni periculoase atât pentru consumatori cât şi pentru societate. …”.

Un procent similar dpdv. statistic de studenți au considerat dificilă renunțarea la consumul de droguri, cu răspunsuri ușor diferite, cu tendință spre semnificativitate statistică.

Figura 10: Distribuția răspunsurilor studenților din cele 2 grupuri la întrebarea “Pentru cei ce consumă droguri renunţarea la acestea poate fi …”.

Studenții din ambele grupuri au cosiderat în proporție de aproape 90% că drogurile sunt potențate de alcool.

Figura 11: Distribuția răspunsurilor studenților din cele 2 grupuri la întrebarea “Consumul combinat de băuturi alcoolice şi droguri: …”.

2.3.5 Surse de informare

Tabel 4: Descrierea opiniei studenților privind campaniile de informare privind drogurile la cele 2 grupuri.

Peste 90% dintre studenții din ambele grupuri au considerat că campaniile de informare un rol pozitiv, avertizând asupra riscurilor care pot să apară.

Figura 12: Distribuția răspunsurilor studenților din cele 2 grupuri la întrebarea “Campaniile de informare privind drogurile …”.

2.3.6 Antrurajul

Tabel 7: Distribuția răspunsurilor studenților din cele 2 grupuri la întrebarea “Campaniile de informare privind drogurile”.

Figura 17: Distribuția răspunsurilor studenților din cele 2 grupuri la întrebarea “Campaniile de informare privind drogurile”.

2.3.7 Tentația

Tabel 10: Distribuția răspunsurilor studenților din cele 2 grupuri la întrebarea “Unde ai cunoscut persoane care consumă droguri? …”.

Figura 21: Tentația …

Figura 22: Ti-au fost oferite droguri pentru consum?

2.3.8 Consum

Tabel 14: Distribuția răspunsurilor studenților din cele 2 grupuri la întrebările legate de consumul de droguri.

Figura 26: Distribuția răspunsurilor studenților din cele 2 grupuri la întrebarea “Ai consumat vreodată droguri?”.

Figura 27: Distribuția răspunsurilor studenților din cele 2 grupuri la întrebarea “La ce vârstã ai încercat prima datã un drog?”.

Procentul studenților care au dreclarat că preferă drogurile sub formă de țigară a fost mai mare în Cluj decât în restul centrelor (87% vs. 77%), dar fără semnificație statistică (p=0.253).

Figura 28: Distribuția răspunsurilor studenților din cele 2 grupuri la întrebarea “Sub ce formă ai consumat droguri?”.

Studenții din Cluj au declarat o probabilitate medie mai mică de a consuma droguri în viitor decât cei din alte centre, dar fără semnficație statistică (p=0.652).

Figura 30: Distribuția răspunsurilor studenților din cele 2 grupuri la întrebarea “În viitor crezi că s-ar putea să consumi droguri?”.

Procentul studenților care au declarat că sigur nu vor mai consuma droguri în viitor a for de 54% în Cluj și de 44% ăn restul centrelor, dar diferența nu a fost semnificativă statistic (p=0.116).

Figura 31: Distribuția răspunsurilor studenților din cele 2 grupuri la întrebarea “În viitor crezi că s-ar putea să consumi droguri?”.

Procentul cunsumatorilor autodeclarați activi de droguri a fost de 18% în Cluj și 22% în celelalte centre, dar diferența nu a fost semnificativă statistic (p=0.586).

Figura 32: Distribuția răspunsurilor studenților din cele 2 grupuri la întrebarea “În prezent consumi droguri?”.

2.3.9 Famila

Tabel 17: Distribuția răspunsurilor studenților din cele 2 grupuri la întrebările legate de rela’iile familiale.

În ambele grupuri, peste 3/4 dintre studenți au declarat relații aromonioase în familie, fără diferențe semnificative statistic (p=0.133).

Figura 36: Distribuția răspunsurilor studenților din cele 2 grupuri la întrebarea “Relațiile în familie sunt”.

Din ambele grupuri, peste 3/4 dintre studenți au declarat că fac parte din familii organizate, fără diferențe semnificative statistic (p=0.579).

Figura 37: Distribuția răspunsurilor studenților din cele 2 grupuri la întrebarea “Structura familiei”.