2.1.1 Obiective

2.2.1 Analiza statistică a datelor

Pentru descrierea variabilelor cantitative am folosit histograme și am calculat mediile aritmetice ± deviația standard (DS) [cu intervalul de încredere (IC) 95%], precum și valorile extreme și mediane. Pentru variabilele calitative, am folosit pie-uri sau bar-chart-uri și am calculat frecvențele absolute și relative ale categoriilor formate.

Pentru a studia relațiile dintre variabilele cantitative și cele calitative, am folosit testele T și Mann-Whitney (MW) dacă acestea au fost binare, respectiv ANOVA dacă acestea au avut mai multe categorii. Am prezentat valorile p generate de aceste teste precum și mediile ± DS ale grupurilor și diferența mediilor cu IC95% asociat. Am prezentat grafic rezultatele sub forma unor box-plot-uri. Pentru a descrie relațiile dintre variabilele calitative am folosit testul Chi2 sau Fisher și indicatorii Cramer phi sau V și Odds-Ratio (OR) / Risc relativ (RR) cu IC95%. Am prezentat grafic rezultatele sub forma unor bar-chart-uri.

Am folosit Microsot Excel 2016 pentru managementul bazei de date. Pentru toate analizele statistice și graficele ulterioare am folosit R 3.6.0 [1]. Am considerat p < 0.05 ca fiind semnificativ statistic și p < 0.1 ca prezentând doar o tendință spre semnificativitate statistică.

2.3.1 Demografie

Vârsta pacienților (N=24) a avut valori între 0.02 și 17.9999 ani (mediana: 5) cu o medie de 8.22 ±7.38 ani. În cazul femeilor (N=9, 37.5%) a avut valori între 0.02 și 17.9999 ani (mediana: 4) cu o medie de 8.22 ±7.96 ani. În cazul bărbaților (N=15, 62.5%) a avut valori între 0.583333333333333 și 17 ani (mediana: 6) cu o medie de 8.22 ±7.29 ani. Această diferență de 0.00777 ani nu a fost semnificativă statistic (p=0.697) conform testului Mann-Whitney. Vârsta pacienților cu Diagnostic: CMH I (N=17, 70.8%) a avut valori între 0.02 și 17.9999 ani (mediana: 4) cu o medie de 7.79 ±7.39 ani. Vârsta pacienților cu Diagnostic: CMH II (N=7, 29.2%) a avut valori între 0.916666666666667 și 17 ani (mediana: 14) cu o medie de 9.27 ±7.82 ani. Această diferență de 1.49 ani nu a fost semnificativă statistic (p=0.823) conform testului Mann-Whitney.

!!! Din cauza distribuției aparte a vârstei pacienților, mediile, DS, și medianele nu redau o imagine corectă. Lotul a cuprins fie pacienți de vârste mici (<7 ani, majoritatea < 1 an), fie pacienți de vârste mai mari (>14 ani, majoritatea de 17-18 ani).

Tabel 1: Sumarizarea caracteristicilor principale ale pacienților.

Dintre cei 9 pacienți cu Sex: F (37.5%), 7 (77.8%) au avut Diagnostic: CMH I față de 10 (66.7%) dintre cei 15 pacienți cu Sex: M. Rezultă că pacienții cu Sex: F au un risc relativ de 1.2 [IC95% = 0.8 la 1.8 ] ori mai mare de a avea Diagnostic: CMH I decât cei cu Sex: M (phi=0.12, p=0.562 nesemnificativ statistic conform testului Chi²).

Tabel 2: Relația dintre sex și diagnostic.

Tabel 3: Distribuția pe sexe și diagnostic.

Figura 3: Distrbuția vârstei pe sexe și diagnostic. (| media, ¦ mediana).

Figura 4: Distrbuția vârstei pacienților pe sexe. (| media, ¦ mediana).

Figura 5: Distrbuția vârstei pacienților pe diagnostice (| media, ¦ mediana).

!!! Box-plot-urile nu captează distribuția bimodală a vârstei.

Figura 6: Dstribuția varstei în funcție de sex si diagnostic (box-plot-uri).

2.3.2 Aspecte clinice

Figura 7: Prevalența manifestărilor clinice.

Tabel 4: Sumarizarea caracteristicilor clinice ale pacienților, în funcție de sex.

Figura 8: Prevalența manifestărilor clinice pe sexe.

Tabel 4: Sumarizarea caracteristicilor clinice ale pacienților, în funcție de sex.

Figura 9: Prevalența manifestărilor clinice pe diagnostic.

Figura 10: Prevalența pacienților cu Dispnee.

Figura 11: Prevalența pacienților cu Raluri.

Figura 12: Prevalența pacienților cu Tulburări de ritm.

Figura 13: Prevalența pacienților cu Sufluri.

Figura 14: Prevalența pacienților cu Pulsuri periferice.

Figura 15: Prevalența pacienților cu Edeme.

Figura 16: Prevalența pacienților cu Hepatomegalie.

Figura 17: Prevalența pacienților cu Colecție pleurală.

Figura 18: Prevalența pacienților cu Ascită.

2.3.3 TA, Cord

Tabel 5: Sumarizarea caracteristicilor cardiace ale pacienților, în funcție de sex

Figura 19: Dstribuția parametrilor cardiaci numerici în funcție de sex (box-plot-uri).

Tabel 6: Sumarizarea caracteristicilor cardiace ale pacienților, în funcție de diagnostic

Figura 20: Dstribuția parametrilor cardiaci numerici în funcție de diagnostic (box-plot-uri).

Figura 21: Dstribuția TAS (mmHg) in funcție de sex și diagnostic.

Figura 22: Dstribuția TAD (mmHg) in funcție de sex și diagnostic.

Figura 23: Dstribuția Fracția de ejecție in funcție de sex și diagnostic.

Figura 24: Prevalența pacienților cu IM.

Figura 25: Prevalența pacienților cu IT.

Figura 26: Prevalența pacienților cu IA.

Figura 27: Prevalența pacienților cu HTP.

Figura 28: Prevalența pacienților cu Trombi.

Figura 29: Prevalența pacienților cu Diskinezie VS.

Figura 30: Prevalența pacienților cu Colecție pericardică.

Figura 31: Prevalența pacienților cu Modificări valvulare.

Figura 32: Prevalența manifestărilor cardiace.

Figura 33: Prevalența manifestărilor clinice pe sex.

Figura 34: Prevalența manifestărilor clinice pe diagnostic.

2.3.4 Laborator, Imagistica

Tabel 7: Sumarizarea caracteristicilor cardiace ale pacienților, în funcție de sex.

Figura 35: Prevalența rezulatelor paraclicince pe sexe.

Tabel 6: Sumarizarea caracteristicilor cardiace ale pacienților, în funcție de diagnostic

Figura 36: Prevalența rezulatelor paraclicince pe diagnostice.

Figura 37: Distibuția rezultatelor la AST.

Figura 38: Distibuția rezultatelor la ALT.

Figura 39: Distibuția rezultatelor la HLG.

Figura 40: Distibuția rezultatelor la BNP.

Figura 41: Distibuția rezultatelor la Troponină.

Figura 42: Distibuția rezultatelor la RX toracic.

Figura 43: Prevalența rezulatelor paraclicince patologice.