Lucrare de licență
Lucrare de licență
Ana Popescu
1 Partea generală
2 Partea specială
2.1 Introducere
2.1.1 Obiective
2.2 Material și metode
2.2.1 Analiza statistică a datelor
Pentru descrierea variabilelor cantitative am folosit histograme și am calculat mediile aritmetice ± deviația standard (DS) [cu intervalul de încredere (IC) 95%], precum și valorile extreme și mediane. Pentru variabilele calitative, am folosit pie-uri sau bar-chart-uri și am calculat frecvențele absolute și relative ale categoriilor formate.
Pentru a studia relațiile dintre variabilele cantitative și cele calitative, am folosit testele T și Mann-Whitney (MW) dacă acestea au fost binare, respectiv ANOVA dacă acestea au avut mai multe categorii. Am prezentat valorile p generate de aceste teste precum și mediile ± DS ale grupurilor și diferența mediilor cu IC95% asociat. Am prezentat grafic rezultatele sub forma unor box-plot-uri. Pentru a studia relațiile dintre variabilele cantitative am folosit coeficientul de corelație Spearman (R), cu valoarea p asociata și am prezentat grafic relațiile sub forma unor scatter-plot-uri pe care am adăugat linia de regresie cu IC95%. Pentru a descrie relațiile dintre variabilele calitative am folosit testul Chi2 sau Fisher și indicatorii Cramer phi sau V și Odds-Ratio (OR) / Risc relativ (RR) cu IC95%. Am prezentat grafic rezultatele sub forma unor bar-chart-uri.
Am folosit Microsot Excel 2016 pentru managementul bazei de date. Pentru toate analizele statistice și graficele ulterioare am folosit R 3.6.0 [1]. Am considerat p < 0.05 ca fiind semnificativ statistic și p < 0.1 ca prezentând doar o tendință spre semnificativitate statistică.
2.3 Rezultate
2.3.1 Demografie
Vârsta pacienților (N=56) a avut valori între 41 și 85 ani (mediana: 67) cu o medie de 66.41 ±9.93 ani. În cazul femeilor (N=24, 42.9%) a avut valori între 41 și 82 ani (mediana: 68) cu o medie de 65.58 ±11.9 ani. În cazul bărbaților (N=32, 57.1%) a avut valori între 53 și 85 ani (mediana: 66.5) cu o medie de 67.03 ±8.32 ani. Această diferență de 1.45 ani nu a fost semnificativă statistic (p=0.594) conform testului T pentru eșantioane cu varaiții egale. Vârsta pacienților din mediul rural (N=17, 30.4%) a avut valori între 41 și 82 ani (mediana: 66) cu o medie de 64.53 ±10.3 ani. Vârsta pacienților din mediul urban (N=39, 69.6%) a avut valori între 43 și 85 ani (mediana: 68) cu o medie de 67.23 ±9.77 ani. Această diferență de 2.7 ani nu a fost semnificativă statistic (p=0.354) conform testului T pentru eșantioane cu varaiții egale. Vârsta pacienților cu Clinica trimitere: Neurologie I (N=22, 39.3%) a avut valori între 41 și 82 ani (mediana: 68) cu o medie de 65.36 ±12.1 ani. Vârsta pacienților cu Clinica trimitere: Neurologie II (N=34, 60.7%) a avut valori între 53 și 85 ani (mediana: 66.5) cu o medie de 67.09 ±8.34 ani. Această diferență de 1.72 ani nu a fost semnificativă statistic (p=0.530) conform testului T pentru eșantioane cu varaiții egale.
Figura 1: Histograma varstei pacienților, pe sexe. (| media, ¦ mediana).
Figura 2: Sample distribution by sex and place of living.
Figura 3: Diagnosticele de trimitere, pe sexe.
Figura 4: Diagnosticele de trimitere, pe Tip IRM.
Figura 5: Diagnosticele de trimitere, pe Clinica trimitere.
Tabel 1: Descrierea caracteristicilor demografice ale pacientilor.
Subset | N | Media ±SD | Med (Min:Max) |
Grup: Vârsta (ani) (Shapiro-Wilk normality test: p=0.432) | |||
(total) | 56 (100.0%) | 66.41 ±9.9 | 67.0 (41.0:85.0) |
Grup: Sex (Welch Two Sample t-test: p=0.613) | |||
F | 24 (42.9%) | 65.58 ±11.9 | 68.0 (41.0:82.0) |
M | 32 (57.1%) | 67.03 ±8.3 | 66.5 (53.0:85.0) |
Grup: Mediu de viață (Welch Two Sample t-test: p=0.368) | |||
rural | 17 (30.4%) | 64.53 ±10.3 | 66.0 (41.0:82.0) |
urban | 39 (69.6%) | 67.23 ±9.8 | 68.0 (43.0:85.0) |
Grup: Diagostic de trimitere (ANOVA: p=0.713) | |||
infarct | 27 (48.2%) | 65.37 ±10.0 | 67.0 (43.0:85.0) |
boli cerebro-vasculare | 3 (5.4%) | 64.67 ±12.7 | 71.0 (50.0:73.0) |
parkinsonism | 3 (5.4%) | 66.33 ±10.8 | 71.0 (54.0:74.0) |
cefalee | 7 (12.5%) | 63.29 ±12.5 | 65.0 (41.0:81.0) |
vertij | 1 (1.8%) | 70.00 ±NA | 70.0 (70.0:70.0) |
altele | 15 (26.8%) | 69.87 ±8.5 | 68.0 (56.0:84.0) |
Grup: Tip IRM (Welch Two Sample t-test: p=0.116) | |||
contrast | 23 (41.1%) | 63.74 ±11.7 | 66.0 (41.0:84.0) |
nativ | 33 (58.9%) | 68.27 ±8.2 | 68.0 (50.0:85.0) |
Grup: Clinica de trimitere (Welch Two Sample t-test: p=0.563) | |||
Neurologie I | 22 (39.3%) | 65.36 ±12.1 | 68.0 (41.0:82.0) |
Neurologie II | 34 (60.7%) | 67.09 ±8.3 | 66.5 (53.0:85.0) |
Dintre cei 22 pacienți cu Clinica trimitere: Neurologie I (39.3%), 18 (81.8%) au avut Sex: F față de 6 (17.6%) dintre cei 34 pacienți cu Clinica trimitere: Neurologie II. Rezultă că pacienții cu Clinica trimitere: Neurologie I au un risc relativ de 4.6 [IC95% = 2.3 la 9.5 ] ori mai mare de a avea Sex: F decât cei cu Clinica trimitere: Neurologie II (phi=0.63, p<0.001 semnificativ statistic conform testului Chi²).
Tabel 2: Sumarizarea caracetristiclor principale ale pacienților.
Variabila | Detalii | F | M | Total | Teste statistice |
Sex | 24 (42.9%) | 32 (57.1%) | 56 | ||
Mediu de viață | rural | 9 (37.5%) | 8 (25.0%) | 17 (30.4%) | RR=1.50 [0.70, 3.20] (p=0.384) |
urban | 15 (62.5%) | 24 (75.0%) | 39 (69.6%) | ||
Vârsta (ani) | M (min:max) | 68 (41:82) | 66.5 (53:85) | 67 (41:85) | T-test: p=0.594 |
μ ±DS | 65.58 ±11.9 | 67.03 ±8.32 | 66.41 ±9.93 | ||
Diagostic de trimitere | infarct | 12 (50.0%) | 15 (46.9%) | 27 (48.2%) | V=0.28 (p=0.499) |
boli cerebro-vasculare | 2 (8.3%) | 1 (3.1%) | 3 (5.4%) | ||
parkinsonism | 2 (8.3%) | 1 (3.1%) | 3 (5.4%) | ||
cefalee | 3 (12.5%) | 4 (12.5%) | 7 (12.5%) | ||
vertij | 1 (4.2%) | 0 | 1 (1.8%) | ||
altele | 4 (16.7%) | 11 (34.4%) | 15 (26.8%) | ||
Tip IRM | contrast | 10 (41.7%) | 13 (40.6%) | 23 (41.1%) | RR=1.03 [0.56, 1.88] (p=1.000) |
nativ | 14 (58.3%) | 19 (59.4%) | 33 (58.9%) | ||
Clinica de trimitere | Neurologie I | 18 (75.0%) | 4 (12.5%) | 22 (39.3%) | RR=6.00 [2.48, 14.52] (p<0.001) |
Neurologie II | 6 (25.0%) | 28 (87.5%) | 34 (60.7%) | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Tabel 3: Sumarizarea caracetristiclor principale ale pacienților.
Variabila | Detalii | contrast | nativ | Total | Teste statistice |
Tip IRM | 23 (41.1%) | 33 (58.9%) | 56 | ||
Sex | F | 10 (43.5%) | 14 (42.4%) | 24 (42.9%) | OR=1.04 [0.36, 3.06], RR=1.02 [0.57, 1.85] (p=1.000) |
M | 13 (56.5%) | 19 (57.6%) | 32 (57.1%) | ||
Mediu de viață | rural | 7 (30.4%) | 10 (30.3%) | 17 (30.4%) | OR=1.01 [0.32, 3.20], RR=1.00 [0.46, 2.17] (p=1.000) |
urban | 16 (69.6%) | 23 (69.7%) | 39 (69.6%) | ||
Vârsta (ani) | M (min:max) | 66 (41:84) | 68 (50:85) | 67 (41:85) | T-test: p=0.093 |
μ ±DS | 63.74 ±11.7 | 68.27 ±8.2 | 66.41 ±9.93 | ||
Diagostic de trimitere | infarct | 14 (60.9%) | 13 (39.4%) | 27 (48.2%) | V=0.28 (p=0.475) |
boli cerebro-vasculare | 1 (4.3%) | 2 (6.1%) | 3 (5.4%) | ||
parkinsonism | 0 | 3 (9.1%) | 3 (5.4%) | ||
cefalee | 3 (13.0%) | 4 (12.1%) | 7 (12.5%) | ||
vertij | 0 | 1 (3.0%) | 1 (1.8%) | ||
altele | 5 (21.7%) | 10 (30.3%) | 15 (26.8%) | ||
Clinica de trimitere | Neurologie I | 10 (43.5%) | 12 (36.4%) | 22 (39.3%) | OR=1.35 [0.45, 3.99], RR=1.20 [0.64, 2.23] (p=0.781) |
Neurologie II | 13 (56.5%) | 21 (63.6%) | 34 (60.7%) | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Tabel 4: Sumarizarea caracetristiclor principale ale pacienților.
Variabila | Detalii | Neurologie I | Neurologie II | Total | Teste statistice |
Clinica de trimitere | 22 (39.3%) | 34 (60.7%) | 56 | ||
Sex | F | 18 (81.8%) | 6 (17.6%) | 24 (42.9%) | OR=21.00 [5.19, 84.89], RR=4.64 [2.27, 9.48] (p<0.001) |
M | 4 (18.2%) | 28 (82.4%) | 32 (57.1%) | ||
Mediu de viață | rural | 7 (31.8%) | 10 (29.4%) | 17 (30.4%) | OR=1.12 [0.35, 3.58], RR=1.08 [0.50, 2.33] (p=1.000) |
urban | 15 (68.2%) | 24 (70.6%) | 39 (69.6%) | ||
Vârsta (ani) | M (min:max) | 68 (41:82) | 66.5 (53:85) | 67 (41:85) | T-test: p=0.530 |
μ ±DS | 65.36 ±12.1 | 67.09 ±8.34 | 66.41 ±9.93 | ||
Diagostic de trimitere | infarct | 10 (45.5%) | 17 (50.0%) | 27 (48.2%) | V=0.39 (p=0.130) |
boli cerebro-vasculare | 2 (9.1%) | 1 (2.9%) | 3 (5.4%) | ||
parkinsonism | 0 | 3 (8.8%) | 3 (5.4%) | ||
cefalee | 5 (22.7%) | 2 (5.9%) | 7 (12.5%) | ||
vertij | 1 (4.5%) | 0 | 1 (1.8%) | ||
altele | 4 (18.2%) | 11 (32.4%) | 15 (26.8%) | ||
Tip IRM | contrast | 10 (45.5%) | 13 (38.2%) | 23 (41.1%) | OR=1.35 [0.45, 3.99], RR=1.19 [0.65, 2.17] (p=0.781) |
nativ | 12 (54.5%) | 21 (61.8%) | 33 (58.9%) | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
2.3.2 AES, AECD
Tabel 5: Descrierea AES și AECD în raport cu vârsta.
Subset | N | Media ±SD | Med (Min:Max) |
Grup: Vârsta (ani) (Shapiro-Wilk normality test: p=0.432) | |||
(total) | 56 (100.0%) | 66.41 ±9.9 | 67.0 (41.0:85.0) |
Grup: Topografie atrofie externă supratentorială (T test ?: p=NaN) | |||
cortical difuz simetric | 33 (97.1%) | 71.09 ±8.0 | 71.0 (50.0:85.0) |
cortical FP | 1 (2.9%) | 53.00 ±NA | 53.0 (53.0:53.0) |
Grup: Grad atrofie externă supratentorială (ANOVA: p<0.001) | |||
inexistent | 22 (39.3%) | 60.00 ±8.7 | 59.5 (41.0:72.0) |
ușoară | 28 (50.0%) | 69.36 ±8.6 | 69.0 (50.0:85.0) |
medie | 5 (8.9%) | 76.60 ±5.4 | 78.0 (70.0:82.0) |
severă | 1 (1.8%) | 74.00 ±NA | 74.0 (74.0:74.0) |
Grup: Atrofie externă cerebeloasă difuză (Welch Two Sample t-test: p=0.881) | |||
existent | 5 (8.9%) | 67.00 ±8.6 | 64.0 (61.0:82.0) |
inexistent | 51 (91.1%) | 66.35 ±10.1 | 68.0 (41.0:85.0) |
Figura 6: Descrierea AES și AECD în raport cu vârsta (box-plot-uri).
Tabel 6: Descrierea AES și AECD în raport cu sexul.
Variabila | Detalii | F | M | Total | Teste statistice |
Sex | 24 (42.9%) | 32 (57.1%) | 56 | ||
Topografie atrofie externă supratentorială | cortical difuz simetric | 9 (90.0%) | 24 (100%) | 33 (97.1%) | RR=0.90 [0.79, 1.03] (p=0.294) |
cortical FP | 1 (10.0%) | 0 | 1 (2.9%) | ||
Grad atrofie externă supratentorială | inexistent | 14 (58.3%) | 8 (25.0%) | 22 (39.3%) | V=0.40 (p=0.031) |
ușoară | 7 (29.2%) | 21 (65.6%) | 28 (50.0%) | ||
medie | 3 (12.5%) | 2 (6.2%) | 5 (8.9%) | ||
severă | 0 | 1 (3.1%) | 1 (1.8%) | ||
Atrofie externă cerebeloasă difuză | existent | 1 (4.2%) | 4 (12.5%) | 5 (8.9%) | RR=0.33 [0.06, 1.96] (p=0.379) |
inexistent | 23 (95.8%) | 28 (87.5%) | 51 (91.1%) | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Figura 7: Distribuția cazurilor în funcție de Topografie atrofie externă supratentorială, pe sexe.
Figura 8: Distribuția cazurilor în funcție de Grad atrofie externă supratentorială, pe sexe.
Figura 9: Distribuția cazurilor în funcție de Atrofie externă cerebeloasă difuză, pe sexe.
Tabel 7: Descrierea AES și AECD în raport cu tipul IRM.
Variabila | Detalii | contrast | nativ | Total | Teste statistice |
Tip IRM | 23 (41.1%) | 33 (58.9%) | 56 | ||
Topografie atrofie externă supratentorială | cortical difuz simetric | 10 (90.9%) | 23 (100%) | 33 (97.1%) | OR=0.15 [0.01, 3.97], RR=0.91 [0.81, 1.02] (p=0.324) |
cortical FP | 1 (9.1%) | 0 | 1 (2.9%) | ||
Grad atrofie externă supratentorială | inexistent | 12 (52.2%) | 10 (30.3%) | 22 (39.3%) | V=0.30 (p=0.177) |
ușoară | 9 (39.1%) | 19 (57.6%) | 28 (50.0%) | ||
medie | 1 (4.3%) | 4 (12.1%) | 5 (8.9%) | ||
severă | 1 (4.3%) | 0 | 1 (1.8%) | ||
Atrofie externă cerebeloasă difuză | existent | 1 (4.3%) | 4 (12.1%) | 5 (8.9%) | OR=0.33 [0.03, 3.16], RR=0.36 [0.06, 2.10] (p=0.639) |
inexistent | 22 (95.7%) | 29 (87.9%) | 51 (91.1%) | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Figura 10: Distribuția cazurilor în funcție de Topografie atrofie externă supratentorială, și de tipul IRM.
Figura 11: Distribuția cazurilor în funcție de Grad atrofie externă supratentorială, și de tipul IRM.
Figura 12: Distribuția cazurilor în funcție de Atrofie externă cerebeloasă difuză, și de tipul IRM.
Tabel 8: Descrierea AES și AECD în raport cu clinica de trimitere.
Variabila | Detalii | Neurologie I | Neurologie II | Total | Teste statistice |
Clinica de trimitere | 22 (39.3%) | 34 (60.7%) | 56 | ||
Topografie atrofie externă supratentorială | cortical difuz simetric | 9 (90.0%) | 24 (100%) | 33 (97.1%) | OR=0.13 [0.00, 3.46], RR=0.90 [0.79, 1.03] (p=0.294) |
cortical FP | 1 (10.0%) | 0 | 1 (2.9%) | ||
Grad atrofie externă supratentorială | inexistent | 12 (54.5%) | 10 (29.4%) | 22 (39.3%) | V=0.27 (p=0.246) |
ușoară | 8 (36.4%) | 20 (58.8%) | 28 (50.0%) | ||
medie | 2 (9.1%) | 3 (8.8%) | 5 (8.9%) | ||
severă | 0 | 1 (2.9%) | 1 (1.8%) | ||
Atrofie externă cerebeloasă difuză | existent | 1 (4.5%) | 4 (11.8%) | 5 (8.9%) | OR=0.36 [0.04, 3.43], RR=0.39 [0.07, 2.26] (p=0.638) |
inexistent | 21 (95.5%) | 30 (88.2%) | 51 (91.1%) | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Figura 10: Distribuția cazurilor în funcție de Topografie atrofie externă supratentorială, și de tipul IRM.
Figura 11: Distribuția cazurilor în funcție de Grad atrofie externă supratentorială, și de tipul IRM.
Figura 12: Distribuția cazurilor în funcție de Atrofie externă cerebeloasă difuză, și de tipul IRM.
2.3.3 AIS
Tabel 9: Descrierea AIS în raport cu vârsta.
Subset | N | Media ±SD | Med (Min:Max) |
Grup: Vârsta (ani) (Shapiro-Wilk normality test: p=0.432) | |||
(total) | 56 (100.0%) | 66.41 ±9.9 | 67.0 (41.0:85.0) |
Grup: Atrofie internă supratentorială (Welch Two Sample t-test: p<0.001) | |||
existent | 33 (58.9%) | 71.00 ±7.7 | 70.0 (53.0:85.0) |
inexistent | 23 (41.1%) | 59.83 ±9.1 | 59.0 (41.0:74.0) |
Grup: Topografie atrofie internă supratentorială (ANOVA: p=0.116) | |||
subcortical didfuz | 27 (81.8%) | 71.59 ±7.3 | 71.0 (58.0:85.0) |
corp calos | 1 (3.0%) | 68.00 ±NA | 68.0 (68.0:68.0) |
subcortical difuz + corp calos | 3 (9.1%) | 74.67 ±7.0 | 74.0 (68.0:82.0) |
subcortical frontal bilateral | 2 (6.1%) | 59.00 ±8.5 | 59.0 (53.0:65.0) |
Grup: Grad atrofie internă supratentorială (ANOVA: p<0.001) | |||
inexistent | 23 (41.1%) | 59.83 ±9.1 | 59.0 (41.0:74.0) |
ușoară | 26 (46.4%) | 69.31 ±7.4 | 68.0 (53.0:85.0) |
medie | 6 (10.7%) | 77.83 ±5.7 | 79.5 (70.0:84.0) |
severă | 1 (1.8%) | 74.00 ±NA | 74.0 (74.0:74.0) |
Figura 13: Descrierea AIS în raport cu vârsta (box-plot-uri).
Tabel 10: Descrierea AIS în raport cu sexul.
Variabila | Detalii | F | M | Total | Teste statistice |
Sex | 24 (42.9%) | 32 (57.1%) | 56 | ||
Atrofie internă supratentorială | existent | 9 (37.5%) | 24 (75.0%) | 33 (58.9%) | RR=0.50 [0.29, 0.85] (p=0.007) |
inexistent | 15 (62.5%) | 8 (25.0%) | 23 (41.1%) | ||
Topografie atrofie internă supratentorială | subcortical didfuz | 6 (66.7%) | 21 (87.5%) | 27 (81.8%) | V=0.33 (p=0.309) |
corp calos | 1 (11.1%) | 0 | 1 (3.0%) | ||
subcortical difuz + corp calos | 1 (11.1%) | 2 (8.3%) | 3 (9.1%) | ||
subcortical frontoparietal | 0 | 0 | 0 | ||
subcortical frontal bilateral | 1 (11.1%) | 1 (4.2%) | 2 (6.1%) | ||
subcortical difuz + hipocamp | 0 | 0 | 0 | ||
Grad atrofie internă supratentorială | inexistent | 15 (62.5%) | 8 (25.0%) | 23 (41.1%) | V=0.42 (p=0.021) |
ușoară | 6 (25.0%) | 20 (62.5%) | 26 (46.4%) | ||
medie | 3 (12.5%) | 3 (9.4%) | 6 (10.7%) | ||
severă | 0 | 1 (3.1%) | 1 (1.8%) | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Figura 14: Distribuția cazurilor în funcție de Atrofie internă supratentorială, pe sexe.
Figura 15: Distribuția cazurilor în funcție de Topografie atrofie internă supratentorială, pe sexe.
Figura 16: Distribuția cazurilor în funcție de Grad atrofie internă supratentorială, pe sexe.
Tabel 11: Descrierea AIS în raport cu tipul IRM.
Variabila | Detalii | contrast | nativ | Total | Teste statistice |
Tip IRM | 23 (41.1%) | 33 (58.9%) | 56 | ||
Atrofie internă supratentorială | existent | 11 (47.8%) | 22 (66.7%) | 33 (58.9%) | OR=0.46 [0.15, 1.37], RR=0.72 [0.45, 1.15] (p=0.179) |
inexistent | 12 (52.2%) | 11 (33.3%) | 23 (41.1%) | ||
Topografie atrofie internă supratentorială | subcortical didfuz | 9 (81.8%) | 18 (81.8%) | 27 (81.8%) | V=0.15 (p=0.861) |
corp calos | 0 | 1 (4.5%) | 1 (3.0%) | ||
subcortical difuz + corp calos | 1 (9.1%) | 2 (9.1%) | 3 (9.1%) | ||
subcortical frontoparietal | 0 | 0 | 0 | ||
subcortical frontal bilateral | 1 (9.1%) | 1 (4.5%) | 2 (6.1%) | ||
subcortical difuz + hipocamp | 0 | 0 | 0 | ||
Grad atrofie internă supratentorială | inexistent | 12 (52.2%) | 11 (33.3%) | 23 (41.1%) | V=0.26 (p=0.273) |
ușoară | 8 (34.8%) | 18 (54.5%) | 26 (46.4%) | ||
medie | 2 (8.7%) | 4 (12.1%) | 6 (10.7%) | ||
severă | 1 (4.3%) | 0 | 1 (1.8%) | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Figura 17: Distribuția cazurilor în funcție de Atrofie internă supratentorială, și de tipul IRM.
Figura 18: Distribuția cazurilor în funcție de Topografie atrofie internă supratentorială, și de tipul IRM.
Figura 19: Distribuția cazurilor în funcție de Grad atrofie internă supratentorială, și de tipul IRM.
Tabel 12: Descrierea AIS în raport cu clinica de trimitere.
Variabila | Detalii | Neurologie I | Neurologie II | Total | Teste statistice |
Clinica de trimitere | 22 (39.3%) | 34 (60.7%) | 56 | ||
Atrofie internă supratentorială | existent | 10 (45.5%) | 23 (67.6%) | 33 (58.9%) | OR=0.40 [0.13, 1.20], RR=0.67 [0.41, 1.10] (p=0.164) |
inexistent | 12 (54.5%) | 11 (32.4%) | 23 (41.1%) | ||
Topografie atrofie internă supratentorială | subcortical didfuz | 7 (70.0%) | 20 (87.0%) | 27 (81.8%) | V=0.30 (p=0.403) |
corp calos | 1 (10.0%) | 0 | 1 (3.0%) | ||
subcortical difuz + corp calos | 1 (10.0%) | 2 (8.7%) | 3 (9.1%) | ||
subcortical frontoparietal | 0 | 0 | 0 | ||
subcortical frontal bilateral | 1 (10.0%) | 1 (4.3%) | 2 (6.1%) | ||
subcortical difuz + hipocamp | 0 | 0 | 0 | ||
Grad atrofie internă supratentorială | inexistent | 12 (54.5%) | 11 (32.4%) | 23 (41.1%) | V=0.24 (p=0.372) |
ușoară | 8 (36.4%) | 18 (52.9%) | 26 (46.4%) | ||
medie | 2 (9.1%) | 4 (11.8%) | 6 (10.7%) | ||
severă | 0 | 1 (2.9%) | 1 (1.8%) | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Figura 17: Distribuția cazurilor în funcție de Atrofie internă supratentorială, și de tipul IRM.
Figura 18: Distribuția cazurilor în funcție de Topografie atrofie internă supratentorială, și de tipul IRM.
Figura 19: Distribuția cazurilor în funcție de Grad atrofie internă supratentorială, și de tipul IRM.
2.3.4 AII
Tabel 13: Descrierea AII în raport cu vârsta.
Subset | N | Media ±SD | Med (Min:Max) |
Grup: Vârsta (ani) (Shapiro-Wilk normality test: p=0.432) | |||
(total) | 56 (100.0%) | 66.41 ±9.9 | 67.0 (41.0:85.0) |
Grup: Atrofie internă infratentorială (Welch Two Sample t-test: p=0.862) | |||
existent | 4 (7.1%) | 65.25 ±13.0 | 61.5 (54.0:84.0) |
inexistent | 52 (92.9%) | 66.50 ±9.8 | 67.5 (41.0:85.0) |
Grup: Topografie atrofie internă infratentorială (T test ?: p=NaN) | |||
cerebelos | 4 (100.0%) | 65.25 ±13.0 | 61.5 (54.0:84.0) |
Grup: Grad atrofie internă infratentorială (ANOVA: p=0.811) | |||
inexistent | 52 (92.9%) | 66.50 ±9.8 | 67.5 (41.0:85.0) |
ușoară | 4 (7.1%) | 65.25 ±13.0 | 61.5 (54.0:84.0) |
Figura 20: Descrierea AII în raport cu vârsta (box-plot-uri).
Tabel 14: Descrierea AII în raport cu sexul.
Variabila | Detalii | F | M | Total | Teste statistice |
Sex | 24 (42.9%) | 32 (57.1%) | 56 | ||
Atrofie internă infratentorială | existent | 0 | 4 (12.5%) | 4 (7.1%) | RR=0.00 [0.00, 0.00] (p=0.127) |
inexistent | 24 (100%) | 28 (87.5%) | 52 (92.9%) | ||
Topografie atrofie internă infratentorială | cerebelos | 0 | 4 (100%) | 4 (100%) | (p=1.000) |
mezencefalic | 0 | 0 | 0 | ||
Grad atrofie internă infratentorială | inexistent | 24 (100%) | 28 (87.5%) | 52 (92.9%) | V=0.24 (p=0.072) |
ușoară | 0 | 4 (12.5%) | 4 (7.1%) | ||
medie / severă | 0 | 0 | 0 | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Figura 21: Distribuția cazurilor în funcție de Atrofie internă infratentorială, pe sexe.
Figura 22: Distribuția cazurilor în funcție de Topografie atrofie internă infratentorială, pe sexe.
Figura 23: Distribuția cazurilor în funcție de Grad atrofie internă infratentorială, pe sexe.
Tabel 15: Descrierea AII în raport cu tipul IRM.
Variabila | Detalii | contrast | nativ | Total | Teste statistice |
Tip IRM | 23 (41.1%) | 33 (58.9%) | 56 | ||
Atrofie internă infratentorială | existent | 3 (13.0%) | 1 (3.0%) | 4 (7.1%) | OR=4.80 [0.47, 49.39], RR=4.30 [0.69, 27.03] (p=0.295) |
inexistent | 20 (87.0%) | 32 (97.0%) | 52 (92.9%) | ||
Topografie atrofie internă infratentorială | cerebelos | 3 (100%) | 1 (100%) | 4 (100%) | OR=2.33 [0.03, 182.91], RR=1.00 (p=1.000) |
mezencefalic | 0 | 0 | 0 | ||
Grad atrofie internă infratentorială | inexistent | 20 (87.0%) | 32 (97.0%) | 52 (92.9%) | V=0.19 (p=0.152) |
ușoară | 3 (13.0%) | 1 (3.0%) | 4 (7.1%) | ||
medie / severă | 0 | 0 | 0 | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Figura 24: Distribuția cazurilor în funcție de Atrofie internă infratentorială, și de tipul IRM.
Figura 25: Distribuția cazurilor în funcție de Topografie atrofie internă infratentorială, și de tipul IRM.
Figura 26: Distribuția cazurilor în funcție de Grad atrofie internă infratentorială, și de tipul IRM.
Tabel 16: Descrierea AII în raport cu clinica de trimitere.
Variabila | Detalii | Neurologie I | Neurologie II | Total | Teste statistice |
Clinica de trimitere | 22 (39.3%) | 34 (60.7%) | 56 | ||
Atrofie internă infratentorială | existent | 0 | 4 (11.8%) | 4 (7.1%) | OR=0.15 [0.01, 2.94], RR=0.00 [0.00, 0.00] (p=0.146) |
inexistent | 22 (100%) | 30 (88.2%) | 52 (92.9%) | ||
Topografie atrofie internă infratentorială | cerebelos | 0 | 4 (100%) | 4 (100%) | OR=0.11 [0.00, 14.76] (p=1.000) |
mezencefalic | 0 | 0 | 0 | ||
Grad atrofie internă infratentorială | inexistent | 22 (100%) | 30 (88.2%) | 52 (92.9%) | V=0.22 (p=0.095) |
ușoară | 0 | 4 (11.8%) | 4 (7.1%) | ||
medie / severă | 0 | 0 | 0 | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Figura 24: Distribuția cazurilor în funcție de Atrofie internă infratentorială, și de tipul IRM.
Figura 25: Distribuția cazurilor în funcție de Topografie atrofie internă infratentorială, și de tipul IRM.
Figura 26: Distribuția cazurilor în funcție de Grad atrofie internă infratentorială, și de tipul IRM.
2.3.5 Ventriculi
Tabel 17: Descrierea patologiei de ventriculi în raport cu vârsta.
Subset | N | Media ±SD | Med (Min:Max) |
Grup: Vârsta (ani) (Shapiro-Wilk normality test: p=0.432) | |||
(total) | 56 (100.0%) | 66.41 ±9.9 | 67.0 (41.0:85.0) |
Grup: Simetrie sistem ventricular (Welch Two Sample t-test: p=0.830) | |||
simetric | 54 (96.4%) | 66.35 ±10.0 | 67.0 (41.0:85.0) |
asimetric | 2 (3.6%) | 68.00 ±8.5 | 68.0 (62.0:74.0) |
Grup: Dilatare sistem ventricular (ANOVA: p=0.004) | |||
inexistent | 27 (48.2%) | 62.07 ±10.8 | 63.0 (41.0:85.0) |
ușoară | 22 (39.3%) | 69.00 ±6.3 | 69.0 (58.0:81.0) |
medie | 6 (10.7%) | 73.83 ±7.8 | 74.0 (62.0:82.0) |
severă | 1 (1.8%) | 82.00 ±NA | 82.0 (82.0:82.0) |
Grup: Leucoaraioză periventriculară (Welch Two Sample t-test: p<0.001) | |||
existent | 22 (39.3%) | 71.59 ±7.4 | 71.5 (59.0:84.0) |
inexistent | 34 (60.7%) | 63.06 ±10.0 | 65.0 (41.0:85.0) |
Figura 27: Descrierea patologiei de ventriculi în raport cu vârsta (box-plot-uri).
Tabel 18: Descrierea patologiei de ventriculi în raport cu sexul.
Variabila | Detalii | F | M | Total | Teste statistice |
Sex | 24 (42.9%) | 32 (57.1%) | 56 | ||
Simetrie sistem ventricular | simetric | 24 (100%) | 30 (93.8%) | 54 (96.4%) | RR=1.07 [1.01, 1.12] (p=0.501) |
asimetric | 0 | 2 (6.2%) | 2 (3.6%) | ||
Dilatare sistem ventricular | inexistent | 16 (66.7%) | 11 (34.4%) | 27 (48.2%) | V=0.37 (p=0.058) |
ușoară | 5 (20.8%) | 17 (53.1%) | 22 (39.3%) | ||
medie | 3 (12.5%) | 3 (9.4%) | 6 (10.7%) | ||
severă | 0 | 1 (3.1%) | 1 (1.8%) | ||
Leucoaraioză periventriculară | existent | 8 (33.3%) | 14 (43.8%) | 22 (39.3%) | RR=0.76 [0.39, 1.48] (p=0.581) |
inexistent | 16 (66.7%) | 18 (56.2%) | 34 (60.7%) | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Figura 28: Distribuția cazurilor în funcție de Simetrie sistem ventricular, pe sexe.
Figura 29: Distribuția cazurilor în funcție de Dilatare sistem ventricular, pe sexe.
Figura 30: Distribuția cazurilor în funcție de Leucoaraioză periventriculară, pe sexe.
Tabel 19: Descrierea patologiei de ventriculi în raport cu tipul IRM.
Variabila | Detalii | contrast | nativ | Total | Teste statistice |
Tip IRM | 23 (41.1%) | 33 (58.9%) | 56 | ||
Simetrie sistem ventricular | simetric | 22 (95.7%) | 32 (97.0%) | 54 (96.4%) | OR=0.69 [0.04, 11.59], RR=0.99 [0.92, 1.06] (p=1.000) |
asimetric | 1 (4.3%) | 1 (3.0%) | 2 (3.6%) | ||
Dilatare sistem ventricular | inexistent | 14 (60.9%) | 13 (39.4%) | 27 (48.2%) | V=0.26 (p=0.299) |
ușoară | 8 (34.8%) | 14 (42.4%) | 22 (39.3%) | ||
medie | 1 (4.3%) | 5 (15.2%) | 6 (10.7%) | ||
severă | 0 | 1 (3.0%) | 1 (1.8%) | ||
Leucoaraioză periventriculară | existent | 8 (34.8%) | 14 (42.4%) | 22 (39.3%) | OR=0.72 [0.24, 2.18], RR=0.82 [0.42, 1.58] (p=0.592) |
inexistent | 15 (65.2%) | 19 (57.6%) | 34 (60.7%) | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Figura 31: Distribuția cazurilor în funcție de Simetrie sistem ventricular, și de tipul IRM.
Figura 32: Distribuția cazurilor în funcție de Dilatare sistem ventricular, și de tipul IRM.
Figura 33: Distribuția cazurilor în funcție de Leucoaraioză periventriculară, și de tipul IRM.
Tabel 20: Descrierea patologiei de ventriculi în raport cu clinica de trimitere.
Variabila | Detalii | Neurologie I | Neurologie II | Total | Teste statistice |
Clinica de trimitere | 22 (39.3%) | 34 (60.7%) | 56 | ||
Simetrie sistem ventricular | simetric | 22 (100%) | 32 (94.1%) | 54 (96.4%) | OR=3.46 [0.16, 75.59], RR=1.06 [1.02, 1.10] (p=0.514) |
asimetric | 0 | 2 (5.9%) | 2 (3.6%) | ||
Dilatare sistem ventricular | inexistent | 14 (63.6%) | 13 (38.2%) | 27 (48.2%) | V=0.31 (p=0.154) |
ușoară | 5 (22.7%) | 17 (50.0%) | 22 (39.3%) | ||
medie | 3 (13.6%) | 3 (8.8%) | 6 (10.7%) | ||
severă | 0 | 1 (2.9%) | 1 (1.8%) | ||
Leucoaraioză periventriculară | existent | 10 (45.5%) | 12 (35.3%) | 22 (39.3%) | OR=1.53 [0.51, 4.57], RR=1.29 [0.69, 2.40] (p=0.577) |
inexistent | 12 (54.5%) | 22 (64.7%) | 34 (60.7%) | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Figura 31: Distribuția cazurilor în funcție de Simetrie sistem ventricular, și de tipul IRM.
Figura 32: Distribuția cazurilor în funcție de Dilatare sistem ventricular, și de tipul IRM.
Figura 33: Distribuția cazurilor în funcție de Leucoaraioză periventriculară, și de tipul IRM.
2.3.6 Leziuni SA
Tabel 21: Descrierea patologiei de substanță albă în raport cu vârsta.
Subset | N | Media ±SD | Med (Min:Max) |
Grup: Vârsta (ani) (Shapiro-Wilk normality test: p=0.432) | |||
(total) | 56 (100.0%) | 66.41 ±9.9 | 67.0 (41.0:85.0) |
Grup: Grad leziuni < 1 cm, multiple, substanță albă profundă (ANOVA: p=0.497) | |||
inexistent | 9 (16.1%) | 62.78 ±12.8 | 66.0 (41.0:85.0) |
leziuni diseminate | 37 (66.1%) | 66.35 ±9.6 | 66.0 (43.0:84.0) |
inceput de confluere | 5 (8.9%) | 70.00 ±10.9 | 70.0 (53.0:81.0) |
confluere cu plaje extinse | 5 (8.9%) | 69.80 ±4.9 | 72.0 (64.0:74.0) |
Grup: Topografia leziunilor de substanță albă profundă (ANOVA: p=0.899) | |||
supratentorial | 42 (89.4%) | 67.17 ±9.2 | 68.0 (43.0:84.0) |
supra + infratentorial | 5 (10.6%) | 66.60 ±11.3 | 67.0 (50.0:82.0) |
Grup: Grad leziuni < 1 cm, multiple, substanță albă superficială (ANOVA: p=0.578) | |||
inexistent | 16 (28.6%) | 67.56 ±11.7 | 69.0 (41.0:85.0) |
leziuni diseminate | 33 (58.9%) | 65.00 ±9.1 | 66.0 (43.0:82.0) |
inceput de confluere | 4 (7.1%) | 70.50 ±12.6 | 74.0 (53.0:81.0) |
confluere cu plaje extinse | 3 (5.4%) | 70.33 ±4.7 | 72.0 (65.0:74.0) |
Grup: Topografia leziunilor de substanță albă superficială (ANOVA: p=0.947) | |||
supratentorial | 36 (90.0%) | 65.92 ±9.0 | 66.0 (43.0:82.0) |
supra + infratentorial | 4 (10.0%) | 66.25 ±13.1 | 66.5 (50.0:82.0) |
Grup: Leziuni unice de substanță albă (<1cm) (Welch Two Sample t-test: p=0.146) | |||
existent | 3 (5.4%) | 76.67 ±8.4 | 81.0 (67.0:82.0) |
inexistent | 53 (94.6%) | 65.83 ±9.8 | 66.0 (41.0:85.0) |
Grup: Localizare leziuni unice de substanță albă (Kruskal-Wallis rank sum test: p=0.317) | |||
supratentorial | 1 (50.0%) | 67.00 ±NA | 67.0 (67.0:67.0) |
infratentorial | 1 (50.0%) | 81.00 ±NA | 81.0 (81.0:81.0) |
Figura 34: Descrierea patologiei de substanță albă în raport cu vârsta (box-plot-uri).
Figura 35: Descrierea patologiei de substanță albă în raport cu vârsta (box-plot-uri).
Figura 36: Descrierea patologiei de substanță albă în raport cu vârsta (box-plot-uri).
Tabel 22: Descrierea patologiei de substanță albă în raport cu sexul.
Variabila | Detalii | F | M | Total | Teste statistice |
Sex | 24 (42.9%) | 32 (57.1%) | 56 | ||
Grad leziuni < 1 cm, multiple, substanță albă profundă | inexistent | 4 (16.7%) | 5 (15.6%) | 9 (16.1%) | V=0.11 (p=0.872) |
leziuni diseminate | 15 (62.5%) | 22 (68.8%) | 37 (66.1%) | ||
inceput de confluere | 3 (12.5%) | 2 (6.2%) | 5 (8.9%) | ||
confluere cu plaje extinse | 2 (8.3%) | 3 (9.4%) | 5 (8.9%) | ||
Topografia leziunilor de substanță albă profundă | supratentorial | 16 (80.0%) | 26 (96.3%) | 42 (89.4%) | V=0.26 (p=0.073) |
infratentorial | 0 | 0 | 0 | ||
supra + infratentorial | 4 (20.0%) | 1 (3.7%) | 5 (10.6%) | ||
Grad leziuni < 1 cm, multiple, substanță albă superficială | inexistent | 7 (29.2%) | 9 (28.1%) | 16 (28.6%) | V=0.06 (p=0.977) |
leziuni diseminate | 14 (58.3%) | 19 (59.4%) | 33 (58.9%) | ||
inceput de confluere | 2 (8.3%) | 2 (6.2%) | 4 (7.1%) | ||
confluere cu plaje extinse | 1 (4.2%) | 2 (6.2%) | 3 (5.4%) | ||
Topografia leziunilor de substanță albă superficială | supratentorial | 14 (82.4%) | 22 (95.7%) | 36 (90.0%) | V=0.22 (p=0.166) |
infratentorial | 0 | 0 | 0 | ||
supra + infratentorial | 3 (17.6%) | 1 (4.3%) | 4 (10.0%) | ||
Leziuni unice de substanță albă (<1cm) | existent | 1 (4.2%) | 2 (6.2%) | 3 (5.4%) | RR=0.67 [0.09, 4.70] (p=1.000) |
inexistent | 23 (95.8%) | 30 (93.8%) | 53 (94.6%) | ||
Localizare leziuni unice de substanță albă | supratentorial | 0 | 1 (100%) | 1 (50.0%) | V=1.00 (p=0.157) |
infratentorial | 1 (100%) | 0 | 1 (50.0%) | ||
supra + infratentorial | 0 | 0 | 0 | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Figura 37: Distribuția cazurilor în funcție de Grad leziuni < 1 cm, multiple, substanță albă profundă, pe sexe.
Figura 38: Distribuția cazurilor în funcție de Topografia leziunilor de substanță albă profundă, pe sexe.
Figura 39: Distribuția cazurilor în funcție de Grad leziuni < 1 cm, multiple, substanță albă superficială, pe sexe.
Figura 40: Distribuția cazurilor în funcție de Topografia leziunilor de substanță albă superficială, pe sexe.
Figura 41: Distribuția cazurilor în funcție de Leziuni unice de substanță albă (<1cm), pe sexe.
Figura 42: Distribuția cazurilor în funcție de Localizare leziuni unice de substanță albă, pe sexe.
Tabel 23: Descrierea patologiei de substanță albă în raport cu tipul IRM.
Variabila | Detalii | contrast | nativ | Total | Teste statistice |
Tip IRM | 23 (41.1%) | 33 (58.9%) | 56 | ||
Grad leziuni < 1 cm, multiple, substanță albă profundă | inexistent | 4 (17.4%) | 5 (15.2%) | 9 (16.1%) | V=0.14 (p=0.793) |
leziuni diseminate | 16 (69.6%) | 21 (63.6%) | 37 (66.1%) | ||
inceput de confluere | 2 (8.7%) | 3 (9.1%) | 5 (8.9%) | ||
confluere cu plaje extinse | 1 (4.3%) | 4 (12.1%) | 5 (8.9%) | ||
Topografia leziunilor de substanță albă profundă | supratentorial | 17 (89.5%) | 25 (89.3%) | 42 (89.4%) | V=<0.01 (p=0.984) |
infratentorial | 0 | 0 | 0 | ||
supra + infratentorial | 2 (10.5%) | 3 (10.7%) | 5 (10.6%) | ||
Grad leziuni < 1 cm, multiple, substanță albă superficială | inexistent | 6 (26.1%) | 10 (30.3%) | 16 (28.6%) | V=0.08 (p=0.957) |
leziuni diseminate | 14 (60.9%) | 19 (57.6%) | 33 (58.9%) | ||
inceput de confluere | 2 (8.7%) | 2 (6.1%) | 4 (7.1%) | ||
confluere cu plaje extinse | 1 (4.3%) | 2 (6.1%) | 3 (5.4%) | ||
Topografia leziunilor de substanță albă superficială | supratentorial | 15 (88.2%) | 21 (91.3%) | 36 (90.0%) | V=0.05 (p=0.749) |
infratentorial | 0 | 0 | 0 | ||
supra + infratentorial | 2 (11.8%) | 2 (8.7%) | 4 (10.0%) | ||
Leziuni unice de substanță albă (<1cm) | existent | 1 (4.3%) | 2 (6.1%) | 3 (5.4%) | OR=0.70 [0.06, 8.26], RR=0.72 [0.10, 5.06] (p=1.000) |
inexistent | 22 (95.7%) | 31 (93.9%) | 53 (94.6%) | ||
Localizare leziuni unice de substanță albă | supratentorial | 1 (100%) | 0 | 1 (50.0%) | V=1.00 (p=0.157) |
infratentorial | 0 | 1 (100%) | 1 (50.0%) | ||
supra + infratentorial | 0 | 0 | 0 | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Figura 43: Distribuția cazurilor în funcție de Grad leziuni < 1 cm, multiple, substanță albă profundă, și de tipul IRM.
Figura 44: Distribuția cazurilor în funcție de Topografia leziunilor de substanță albă profundă, și de tipul IRM.
Figura 45: Distribuția cazurilor în funcție de Grad leziuni < 1 cm, multiple, substanță albă superficială, și de tipul IRM.
Figura 46: Distribuția cazurilor în funcție de Topografia leziunilor de substanță albă superficială, și de tipul IRM.
Figura 47: Distribuția cazurilor în funcție de Leziuni unice de substanță albă (<1cm), și de tipul IRM.
Figura 48: Distribuția cazurilor în funcție de Localizare leziuni unice de substanță albă, și de tipul IRM.
Tabel 24: Descrierea patologiei de substanță albă în raport cu clinica de trimitere.
Variabila | Detalii | Neurologie I | Neurologie II | Total | Teste statistice |
Clinica de trimitere | 22 (39.3%) | 34 (60.7%) | 56 | ||
Grad leziuni < 1 cm, multiple, substanță albă profundă | inexistent | 3 (13.6%) | 6 (17.6%) | 9 (16.1%) | V=0.18 (p=0.607) |
leziuni diseminate | 15 (68.2%) | 22 (64.7%) | 37 (66.1%) | ||
inceput de confluere | 3 (13.6%) | 2 (5.9%) | 5 (8.9%) | ||
confluere cu plaje extinse | 1 (4.5%) | 4 (11.8%) | 5 (8.9%) | ||
Topografia leziunilor de substanță albă profundă | supratentorial | 15 (78.9%) | 27 (96.4%) | 42 (89.4%) | V=0.28 (p=0.056) |
infratentorial | 0 | 0 | 0 | ||
supra + infratentorial | 4 (21.1%) | 1 (3.6%) | 5 (10.6%) | ||
Grad leziuni < 1 cm, multiple, substanță albă superficială | inexistent | 8 (36.4%) | 8 (23.5%) | 16 (28.6%) | V=0.16 (p=0.683) |
leziuni diseminate | 11 (50.0%) | 22 (64.7%) | 33 (58.9%) | ||
inceput de confluere | 2 (9.1%) | 2 (5.9%) | 4 (7.1%) | ||
confluere cu plaje extinse | 1 (4.5%) | 2 (5.9%) | 3 (5.4%) | ||
Topografia leziunilor de substanță albă superficială | supratentorial | 11 (78.6%) | 25 (96.2%) | 36 (90.0%) | V=0.28 (p=0.077) |
infratentorial | 0 | 0 | 0 | ||
supra + infratentorial | 3 (21.4%) | 1 (3.8%) | 4 (10.0%) | ||
Leziuni unice de substanță albă (<1cm) | existent | 1 (4.5%) | 2 (5.9%) | 3 (5.4%) | OR=0.76 [0.06, 8.94], RR=0.77 [0.11, 5.44] (p=1.000) |
inexistent | 21 (95.5%) | 32 (94.1%) | 53 (94.6%) | ||
Localizare leziuni unice de substanță albă | supratentorial | 0 | 1 (100%) | 1 (50.0%) | V=1.00 (p=0.157) |
infratentorial | 1 (100%) | 0 | 1 (50.0%) | ||
supra + infratentorial | 0 | 0 | 0 | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Figura 43: Distribuția cazurilor în funcție de Grad leziuni < 1 cm, multiple, substanță albă profundă, și de tipul IRM.
Figura 44: Distribuția cazurilor în funcție de Topografia leziunilor de substanță albă profundă, și de tipul IRM.
Figura 45: Distribuția cazurilor în funcție de Grad leziuni < 1 cm, multiple, substanță albă superficială, și de tipul IRM.
Figura 46: Distribuția cazurilor în funcție de Topografia leziunilor de substanță albă superficială, și de tipul IRM.
Figura 47: Distribuția cazurilor în funcție de Leziuni unice de substanță albă (<1cm), și de tipul IRM.
Figura 48: Distribuția cazurilor în funcție de Localizare leziuni unice de substanță albă, și de tipul IRM.
2.3.7 Lacunarism
Tabel 25: Descrierea lacunarismului în raport cu vârsta.
Subset | N | Media ±SD | Med (Min:Max) |
Grup: Vârsta (ani) (Shapiro-Wilk normality test: p=0.432) | |||
(total) | 56 (100.0%) | 66.41 ±9.9 | 67.0 (41.0:85.0) |
Grup: Lacunarism (Welch Two Sample t-test: p=0.820) | |||
existent | 11 (19.6%) | 65.73 ±11.2 | 67.0 (43.0:80.0) |
inexistent | 45 (80.4%) | 66.58 ±9.7 | 66.0 (41.0:85.0) |
Grup: Topografie lacunarism (ANOVA: p=0.707) | |||
supratentorial | 7 (63.6%) | 66.14 ±12.4 | 71.0 (43.0:80.0) |
infratentorial | 2 (18.2%) | 60.00 ±9.9 | 60.0 (53.0:67.0) |
supra + infratentorial | 2 (18.2%) | 70.00 ±11.3 | 70.0 (62.0:78.0) |
Figura 49: Descrierea lacunarismului în raport cu vârsta (box-plot-uri).
Tabel 26: Descrierea patologiei de substanță albă în raport cu sexul.
Variabila | Detalii | F | M | Total | Teste statistice |
Sex | 24 (42.9%) | 32 (57.1%) | 56 | ||
Lacunarism | existent | 6 (25.0%) | 5 (15.6%) | 11 (19.6%) | RR=1.60 [0.59, 4.37] (p=0.501) |
inexistent | 18 (75.0%) | 27 (84.4%) | 45 (80.4%) | ||
Topografie lacunarism | supratentorial | 4 (66.7%) | 3 (60.0%) | 7 (63.6%) | V=0.07 (p=0.974) |
infratentorial | 1 (16.7%) | 1 (20.0%) | 2 (18.2%) | ||
supra + infratentorial | 1 (16.7%) | 1 (20.0%) | 2 (18.2%) | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Figura 50: Distribuția cazurilor în funcție de Lacunarism, pe sexe.
Figura 51: Distribuția cazurilor în funcție de Topografie lacunarism, pe sexe.
Tabel 27: Descrierea lacunarismului în raport cu tipul IRM.
Variabila | Detalii | contrast | nativ | Total | Teste statistice |
Tip IRM | 23 (41.1%) | 33 (58.9%) | 56 | ||
Lacunarism | existent | 6 (26.1%) | 5 (15.2%) | 11 (19.6%) | OR=1.98 [0.52, 7.48], RR=1.72 [0.63, 4.69] (p=0.331) |
inexistent | 17 (73.9%) | 28 (84.8%) | 45 (80.4%) | ||
Topografie lacunarism | supratentorial | 3 (50.0%) | 4 (80.0%) | 7 (63.6%) | V=0.43 (p=0.355) |
infratentorial | 2 (33.3%) | 0 | 2 (18.2%) | ||
supra + infratentorial | 1 (16.7%) | 1 (20.0%) | 2 (18.2%) | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Figura 52: Distribuția cazurilor în funcție de Lacunarism, și de tipul IRM.
Figura 53: Distribuția cazurilor în funcție de Topografie lacunarism, și de tipul IRM.
Tabel 28: Descrierea lacunarismului în raport cu clinica de trimitere.
Variabila | Detalii | Neurologie I | Neurologie II | Total | Teste statistice |
Clinica de trimitere | 22 (39.3%) | 34 (60.7%) | 56 | ||
Lacunarism | existent | 4 (18.2%) | 7 (20.6%) | 11 (19.6%) | OR=0.86 [0.22, 3.36], RR=0.88 [0.31, 2.49] (p=1.000) |
inexistent | 18 (81.8%) | 27 (79.4%) | 45 (80.4%) | ||
Topografie lacunarism | supratentorial | 2 (50.0%) | 5 (71.4%) | 7 (63.6%) | V=0.21 (p=0.777) |
infratentorial | 1 (25.0%) | 1 (14.3%) | 2 (18.2%) | ||
supra + infratentorial | 1 (25.0%) | 1 (14.3%) | 2 (18.2%) | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Figura 52: Distribuția cazurilor în funcție de Lacunarism, și de tipul IRM.
Figura 53: Distribuția cazurilor în funcție de Topografie lacunarism, și de tipul IRM.
2.3.8 AVC
Tabel 29: Descrierea AVC în raport cu vârsta.
Subset | N | Media ±SD | Med (Min:Max) |
Grup: Vârsta (ani) (Shapiro-Wilk normality test: p=0.432) | |||
(total) | 56 (100.0%) | 66.41 ±9.9 | 67.0 (41.0:85.0) |
Grup: Nr. AVC sechelare (ANOVA: p=0.035) | |||
0 | 43 (76.8%) | 66.07 ±9.3 | 67.0 (41.0:84.0) |
1 | 11 (19.6%) | 70.64 ±9.9 | 70.0 (53.0:85.0) |
2 | 1 (1.8%) | 43.00 ±NA | 43.0 (43.0:43.0) |
4 | 1 (1.8%) | 58.00 ±NA | 58.0 (58.0:58.0) |
Grup: Tip AVC sechelar (ANOVA: p=0.758) | |||
inexistent | 43 (76.8%) | 66.07 ±9.3 | 67.0 (41.0:84.0) |
ischemic | 9 (16.1%) | 67.00 ±13.7 | 70.0 (43.0:85.0) |
hemoragic | 2 (3.6%) | 64.00 ±8.5 | 64.0 (58.0:70.0) |
ischemic → hemoragic | 2 (3.6%) | 73.50 ±10.6 | 73.5 (66.0:81.0) |
Grup: Topografie AVC sechelar (ANOVA: p=0.619) | |||
supratentorial | 7 (53.8%) | 70.29 ±14.3 | 70.0 (43.0:85.0) |
infratentorial | 5 (38.5%) | 65.60 ±9.8 | 70.0 (53.0:77.0) |
supra + infratentorial | 1 (7.7%) | 58.00 ±NA | 58.0 (58.0:58.0) |
Grup: Nr. AVC Acute/Subacute (ANOVA: p=0.172) | |||
0 | 42 (75.0%) | 67.29 ±8.9 | 67.0 (43.0:84.0) |
1 | 12 (21.4%) | 62.17 ±12.9 | 60.5 (41.0:85.0) |
2 | 2 (3.6%) | 73.50 ±0.7 | 73.5 (73.0:74.0) |
Grup: Topografie AVC/Subacut (ANOVA: p=0.447) | |||
supratentorial | 11 (78.6%) | 65.18 ±12.8 | 68.0 (41.0:85.0) |
infratentorial | 3 (21.4%) | 58.67 ±12.5 | 53.0 (50.0:73.0) |
Figura 54: Descrierea AVC în raport cu vârsta (box-plot-uri).
Figura 55: Descrierea AVC în raport cu vârsta (box-plot-uri).
Tabel 30: Descrierea AVC în raport cu sexul.
Variabila | Detalii | F | M | Total | Teste statistice |
Sex | 24 (42.9%) | 32 (57.1%) | 56 | ||
Nr. AVC sechelare | 0 | 18 (75.0%) | 25 (78.1%) | 43 (76.8%) | V=0.20 (p=0.546) |
1 | 5 (20.8%) | 6 (18.8%) | 11 (19.6%) | ||
2 | 1 (4.2%) | 0 | 1 (1.8%) | ||
3 | 0 | 0 | 0 | ||
4 | 0 | 1 (3.1%) | 1 (1.8%) | ||
Tip AVC sechelar | inexistent | 18 (75.0%) | 25 (78.1%) | 43 (76.8%) | V=0.27 (p=0.241) |
ischemic | 4 (16.7%) | 5 (15.6%) | 9 (16.1%) | ||
hemoragic | 0 | 2 (6.2%) | 2 (3.6%) | ||
ischemic → hemoragic | 2 (8.3%) | 0 | 2 (3.6%) | ||
Topografie AVC sechelar | supratentorial | 4 (66.7%) | 3 (42.9%) | 7 (53.8%) | V=0.31 (p=0.529) |
infratentorial | 2 (33.3%) | 3 (42.9%) | 5 (38.5%) | ||
supra + infratentorial | 0 | 1 (14.3%) | 1 (7.7%) | ||
Nr. AVC Acute/Subacute | 0 | 17 (70.8%) | 25 (78.1%) | 42 (75.0%) | V=0.22 (p=0.250) |
1 | 7 (29.2%) | 5 (15.6%) | 12 (21.4%) | ||
2 | 0 | 2 (6.2%) | 2 (3.6%) | ||
Topografie AVC/Subacut | supratentorial | 5 (71.4%) | 6 (85.7%) | 11 (78.6%) | V=0.17 (p=0.515) |
infratentorial | 2 (28.6%) | 1 (14.3%) | 3 (21.4%) | ||
supra + infratentorial | 0 | 0 | 0 | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Figura 56: Distribuția cazurilor în funcție de Nr. AVC sechelare, pe sexe.
Figura 57: Distribuția cazurilor în funcție de Tip AVC sechelar, pe sexe.
Figura 58: Distribuția cazurilor în funcție de Topografie AVC sechelar, pe sexe.
Figura 59: Distribuția cazurilor în funcție de Nr. AVC Acute/Subacute, pe sexe.
Figura 60: Distribuția cazurilor în funcție de Topografie AVC/Subacut, pe sexe.
Tabel 31: Descrierea AVC în raport cu tipul IRM.
Variabila | Detalii | contrast | nativ | Total | Teste statistice |
Tip IRM | 23 (41.1%) | 33 (58.9%) | 56 | ||
Nr. AVC sechelare | 0 | 16 (69.6%) | 27 (81.8%) | 43 (76.8%) | V=0.24 (p=0.359) |
1 | 5 (21.7%) | 6 (18.2%) | 11 (19.6%) | ||
2 | 1 (4.3%) | 0 | 1 (1.8%) | ||
3 | 0 | 0 | 0 | ||
4 | 1 (4.3%) | 0 | 1 (1.8%) | ||
Tip AVC sechelar | inexistent | 16 (69.6%) | 27 (81.8%) | 43 (76.8%) | V=0.24 (p=0.356) |
ischemic | 4 (17.4%) | 5 (15.2%) | 9 (16.1%) | ||
hemoragic | 2 (8.7%) | 0 | 2 (3.6%) | ||
ischemic → hemoragic | 1 (4.3%) | 1 (3.0%) | 2 (3.6%) | ||
Topografie AVC sechelar | supratentorial | 3 (42.9%) | 4 (66.7%) | 7 (53.8%) | V=0.31 (p=0.529) |
infratentorial | 3 (42.9%) | 2 (33.3%) | 5 (38.5%) | ||
supra + infratentorial | 1 (14.3%) | 0 | 1 (7.7%) | ||
Nr. AVC Acute/Subacute | 0 | 14 (60.9%) | 28 (84.8%) | 42 (75.0%) | V=0.31 (p=0.068) |
1 | 7 (30.4%) | 5 (15.2%) | 12 (21.4%) | ||
2 | 2 (8.7%) | 0 | 2 (3.6%) | ||
Topografie AVC/Subacut | supratentorial | 6 (66.7%) | 5 (100%) | 11 (78.6%) | V=0.39 (p=0.145) |
infratentorial | 3 (33.3%) | 0 | 3 (21.4%) | ||
supra + infratentorial | 0 | 0 | 0 | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Figura 61: Distribuția cazurilor în funcție de Nr. AVC sechelare, și de tipul IRM.
Figura 62: Distribuția cazurilor în funcție de Tip AVC sechelar, și de tipul IRM.
Figura 63: Distribuția cazurilor în funcție de Topografie AVC sechelar, și de tipul IRM.
Figura 64: Distribuția cazurilor în funcție de Nr. AVC Acute/Subacute, și de tipul IRM.
Figura 65: Distribuția cazurilor în funcție de Topografie AVC/Subacut, și de tipul IRM.
Tabel 32: Descrierea AVC în raport cu clinica de trimitere.
Variabila | Detalii | Neurologie I | Neurologie II | Total | Teste statistice |
Clinica de trimitere | 22 (39.3%) | 34 (60.7%) | 56 | ||
Nr. AVC sechelare | 0 | 16 (72.7%) | 27 (79.4%) | 43 (76.8%) | V=0.21 (p=0.485) |
1 | 5 (22.7%) | 6 (17.6%) | 11 (19.6%) | ||
2 | 1 (4.5%) | 0 | 1 (1.8%) | ||
3 | 0 | 0 | 0 | ||
4 | 0 | 1 (2.9%) | 1 (1.8%) | ||
Tip AVC sechelar | inexistent | 16 (72.7%) | 27 (79.4%) | 43 (76.8%) | V=0.29 (p=0.207) |
ischemic | 4 (18.2%) | 5 (14.7%) | 9 (16.1%) | ||
hemoragic | 0 | 2 (5.9%) | 2 (3.6%) | ||
ischemic → hemoragic | 2 (9.1%) | 0 | 2 (3.6%) | ||
Topografie AVC sechelar | supratentorial | 4 (66.7%) | 3 (42.9%) | 7 (53.8%) | V=0.31 (p=0.529) |
infratentorial | 2 (33.3%) | 3 (42.9%) | 5 (38.5%) | ||
supra + infratentorial | 0 | 1 (14.3%) | 1 (7.7%) | ||
Nr. AVC Acute/Subacute | 0 | 16 (72.7%) | 26 (76.5%) | 42 (75.0%) | V=0.18 (p=0.387) |
1 | 6 (27.3%) | 6 (17.6%) | 12 (21.4%) | ||
2 | 0 | 2 (5.9%) | 2 (3.6%) | ||
Topografie AVC/Subacut | supratentorial | 4 (66.7%) | 7 (87.5%) | 11 (78.6%) | V=0.25 (p=0.347) |
infratentorial | 2 (33.3%) | 1 (12.5%) | 3 (21.4%) | ||
supra + infratentorial | 0 | 0 | 0 | ||
μ ±DS = Media (deviația standard); M (min:max) = Mediana (min:max); MW = Test Mann-Whitney; OR/RR = odds-ratio / risc relativ [cu IC 95%] și p calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²); | |||||
Figura 61: Distribuția cazurilor în funcție de Nr. AVC sechelare, și de tipul IRM.
Figura 62: Distribuția cazurilor în funcție de Tip AVC sechelar, și de tipul IRM.
Figura 63: Distribuția cazurilor în funcție de Topografie AVC sechelar, și de tipul IRM.
Figura 64: Distribuția cazurilor în funcție de Nr. AVC Acute/Subacute, și de tipul IRM.
Figura 65: Distribuția cazurilor în funcție de Topografie AVC/Subacut, și de tipul IRM.
3 Referințe
- R Core Team (2019). R: A language and environment for statistical computing. R Foundation for Statistical Computing, Vienna, Austria. URL https://www.R-project.org/.
4 Extra
$`1950s kitchen`
[1] "#b3dbc0" "#fe0000" "#fdf6f6" "#67baca"
$`Antique and clean`
[1] "#b56357" "#b4dbc0" "#eae3ea" "#a7b3a5"
$`Antique tones`
[1] "#155765" "#57652a" "#ab9353" "#4d2c3d"
$`Aqua blues`
[1] "#004d47" "#128277" "#52958b" "#b9c4c9"
$`Art history inspired`
[1] "#ffce00" "#0375b4" "#007849" "#262228"
$`Artic sunrise`
[1] "#ffccbb" "#6eb5c0" "#006c84" "#e2e8e4"
$`Autumn in vermont`
[1] "#8d230f" "#1e434c" "#9b4f0f" "#c99e10"
$`Autumn oranges and complemtentary neutrals`
[1] "#d55448" "#ffa577" "#f9f9ff" "#896e69"
$`Back to school`
[1] "#81715e" "#faae3d" "#e38533" "#e4535e"
$`Berry blues`
[1] "#1e1f26" "#283655" "#4d648d" "#d0e1f9"
$`Beyond black and white`
[1] "#31a2ac" "#af1c1c" "#f0eff0" "#2f2f28"
$`Birds and berries`
[1] "#9a9eab" "#5d535e" "#ec96a4" "#dfe166"
$`Bold and basic`
[1] "#000b29" "#d70026" "#f8f5f2" "#edb83d"
$`Bold and cultured`
[1] "#4c3f54" "#d13525" "#f2c057" "#486824"
$`Bold and punchy`
[1] "#e24e42" "#e9b000" "#eb6e80" "#008f95"
$`Bold berries`
[1] "#50312f" "#cb0000" "#e4ea8c" "#3f6c45"
$`Bold blacks and vibrand highlights`
[1] "#000000" "#ec576b" "#4ec5c1" "#e5e338"
$`Bold feature colors`
[1] "#e14658" "#22252c" "#3f3250" "#c0b3a0"
$`Bright and painterly`
[1] "#061283" "#fd3c3c" "#ffb74c" "#138d90"
$`Bright and tropical`
[1] "#f52549" "#fa6775" "#ffd64d" "#9bc01c"
$`Candy coated brights`
[1] "#f47d4a" "#e1315b" "#ffec5c" "#008dcb"
$`Cheerful and friendly`
[1] "#2b616d" "#b2dbd5" "#ffffff" "#fa8d62"
$`Cheerful and sleek`
[1] "#6b7a8f" "#f7882f" "#f7c331" "#dcc7aa"
$`Cheerful blues and pink`
[1] "#ffbebd" "#fcfcfa" "#337bae" "#1a405f"
$`Cheerful brights`
[1] "#258039" "#f5be41" "#31a9b8" "#cf3721"
$`Chocolaty browns`
[1] "#301b28" "#523634" "#b6452c" "#ddc5a2"
$`City sights`
[1] "#c5001a" "#e4e3db" "#113743" "#c5beba"
$`Classic metallics`
[1] "#080706" "#efefef" "#d1b280" "#594d46"
$`Classy and timeless`
[1] "#16253d" "#002c54" "#efb509" "#cd7213"
$`Clean and collegiate`
[1] "#4abdac" "#99ced4" "#eeb6b7" "#6e7376"
$`Clean and crisp`
[1] "#99d3df" "#88bbd6" "#cdcdcd" "#e9e9e9"
$`Clean and highlighted`
[1] "#caebf2" "#a9a9a9" "#ff3b3f" "#efefef"
$`Clean gradient and fresh blues`
[1] "#77c9d4" "#57bc90" "#015249" "#a5a5af"
$Coastal
[1] "#a5c3cf" "#f3d3b8" "#e59d5c" "#a99f3c"
$`Colorful without clashing`
[1] "#fa7c92" "#6ec4d8" "#fff7c0" "#66ab8c"
$`Cool and calm`
[1] "#6bbaa7" "#fba100" "#6c648b" "#b6a19e"
$`Cool blues`
[1] "#003b46" "#07575b" "#66a5ad" "#c4dfe6"
$`Cool jewel tones`
[1] "#67aeca" "#675682" "#5f0f4e" "#e52a6f"
$`Cool vs warm`
[1] "#18121e" "#233237" "#984b43" "#eac67a"
$`Corporate and sleek`
[1] "#f7f5e6" "#333a56" "#52658f" "#e8e8e8"
$Cosmopolitan
[1] "#8593ae" "#5a4e4d" "#7e675e" "#dda288"
$`Cozy and warm`
[1] "#662225" "#b51d0a" "#ead39c" "#7d5e3c"
$`Crisp and dramatic`
[1] "#505160" "#68829e" "#aebd38" "#598234"
$`Crisp complementary colors`
[1] "#f4ec6a" "#bbcf4a" "#e73f0b" "#a11f0c"
$`Dark and earthy`
[1] "#46211a" "#693d3d" "#ba5536" "#a43820"
$`Dark and handsome`
[1] "#42313a" "#6c2d2c" "#9f4636" "#f1dcc9"
$`Day and night`
[1] "#011a27" "#063852" "#f0810f" "#e6df44"
$`Distintive and unexpected`
[1] "#52908b" "#e5e2ca" "#ddbc95" "#e7472e"
$`Earthy and fresh`
[1] "#945d60" "#626e60" "#af473c" "#3c3c3c"
$`Elegant and sophisticated`
[1] "#0b83c5" "#328cc1" "#d9b310" "#1d2731"
$`Exotic and high impact`
[1] "#0f1f38" "#8e7970" "#f55449" "#1b4b5a"
$`Fresh and bright`
[1] "#f98866" "#ff420e" "#80bd9e" "#89da59"
$`Fresh and energetic`
[1] "#4cb5f5" "#b7b8b6" "#34675c" "#b3c100"
$`Fresh and lively`
[1] "#4cdef5" "#a4d555" "#ff5992" "#841983"
$`Fresh greens`
[1] "#265c00" "#68a225" "#b3de81" "#fdffff"
$`Fun and cheerful`
[1] "#a7d2cb" "#f2d388" "#c98474" "#874c62"
$`Fun and professional`
[1] "#4abdac" "#fc4a1a" "#f7b733" "#dfdce3"
$`Fun and tropical`
[1] "#4897d8" "#ffdb5c" "#fa6e59" "#f8a055"
$`Garden fresh`
[1] "#ee693f" "#f69454" "#fcfdfe" "#739f3d"
$`Golden afternoon`
[1] "#882426" "#cdbea7" "#323030" "#c29545"
$`Grecian holiday`
[1] "#2988bc" "#2f496e" "#f4eade" "#ed8c72"
$`Green fields`
[1] "#919636" "#524a3a" "#fffae1" "#5a5f37"
$`Hazy grays`
[1] "#2c4a52" "#537072" "#8e9b97" "#f4ebdb"
$`High saturation and high energy`
[1] "#fe65b7" "#e9c904" "#8fc33a" "#62edd6"
$`Icy blues and grays`
[1] "#f1f1f2" "#bcbabe" "#a1d6e2" "#1995ad"
$`Industrial and in control`
[1] "#20232a" "#acbebe" "#f4f4ef" "#a01d26"
$`Jewel tones`
[1] "#7f152e" "#d61800" "#edae01" "#e94f08"
$`Lemonade stand`
[1] "#f70025" "#f7efe2" "#f25c00" "#f9a603"
$`Light and natural`
[1] "#688b8a" "#a0b084" "#faefd4" "#a57c65"
$`Luxurious and modern`
[1] "#0f1626" "#ab987a" "#ff533d" "#f5f5f5"
$`Maritime brights`
[1] "#257985" "#5ea8a7" "#ffffff" "#ff4447"
$`Mediterranean afternoon`
[1] "#8c0004" "#c8000a" "#e8a735" "#e2c499"
$`Misty greens`
[1] "#04202c" "#304040" "#5b7065" "#c9d1c8"
$`Modern and clean`
[1] "#e37222" "#07889b" "#66b9bf" "#eeaa7b"
$`Modern and crisp`
[1] "#0f1b07" "#ffffff" "#5c821a" "#c6d166"
$`Modern and minimal`
[1] "#c06014" "#eddbc0" "#000000" "#cdcdcd"
$`Modern and muted`
[1] "#a9b7c0" "#c7d8c6" "#efd9c1" "#cccbc6"
$`Modern and urban`
[1] "#f9ba32" "#426e86" "#f8f1e5" "#2f3131"
$`Muted and antique`
[1] "#a4cabc" "#eab364" "#b2473e" "#acbd78"
$`Muted and minimal`
[1] "#96858f" "#6d7993" "#9099a2" "#d5d5d5"
$`Muted tones`
[1] "#c0b283" "#dcd0c0" "#f4f4f4" "#373737"
$`Naturally elegant`
[1] "#ebdf00" "#7e7b15" "#563e20" "#b38540"
$`Neon and bold`
[1] "#d48cf8" "#0e8044" "#b5e582" "#08302f"
$`Neon night`
[1] "#f77604" "#b8d20b" "#f56c57" "#231b12"
$`Neon tones and sharp contrast`
[1] "#0e0b16" "#a239ca" "#4717f6" "#e7dfdd"
$`Neutral and versatile`
[1] "#626d71" "#cdcdc0" "#ddbc95" "#b38867"
$Nightlife
[1] "#00cffa" "#ff0038" "#ffce38" "#020509"
$`Orange accent`
[1] "#756867" "#dad9d3" "#353c3f" "#ff8d3f"
$`Outdoorsy and Natural`
[1] "#2e4600" "#486b00" "#a2c523" "#7d4427"
$Pastels
[1] "#c1e1dc" "#ffccac" "#ffeb94" "#fdd475"
$`Playful greens and blues`
[1] "#324851" "#86ac41" "#34675c" "#7da3a1"
$`Polished and inviting`
[1] "#eae2d6" "#d5c3aa" "#867666" "#e1b80d"
$`Pool party`
[1] "#344d90" "#5cc5ef" "#ffb745" "#e7552c"
$`Pop art`
[1] "#d7dd35" "#575da9" "#e42d9f" "#02558b"
$`Pretty pastels`
[1] "#bfd8d2" "#fedcd2" "#df744a" "#dcb239"
$`Primary colors with a vibrant twist`
[1] "#375e97" "#fb6542" "#ffbb00" "#3f681c"
$`Professional and modern`
[1] "#c5c1c0" "#0a1612" "#1a2930" "#f7ce3e"
$`Professional and traditional`
[1] "#962715" "#ffffff" "#1e1e20" "#bbc3c6"
$`Refreshing and pretty`
[1] "#98dbc6" "#5bc8ac" "#e6d72a" "#f18d9e"
$`Retro and relaxing`
[1] "#d35c37" "#bf9a77" "#d6c6b9" "#97b8c2"
$`Retro inspired`
[1] "#fedc3d" "#000000" "#01abaa" "#fea680"
$`Serene and spa like`
[1] "#a1be95" "#e2dfa2" "#92aac7" "#ed5752"
$`Shabby chic neutrals`
[1] "#6c5f5b" "#cdab81" "#dac3b3" "#4f4a45"
$`Shades of citrus`
[1] "#eb8a44" "#f9dc24" "#4b7447" "#8eba43"
$`Shadowy and dramatic`
[1] "#262f34" "#f34a4a" "#f1d3bc" "#615049"
$`Sharp and modern`
[1] "#3cc47c" "#1e392a" "#e9c893" "#828081"
$`Simple and fresh`
[1] "#414141" "#ccdfcb" "#ff6a5c" "#056571"
$`Simple but bold`
[1] "#f7ef6a" "#93c178" "#465c8b" "#dfdce3"
$`Sleek and modern`
[1] "#2f2e33" "#d5d6d2" "#ffffff" "#3a5199"
$`Smoky purples`
[1] "#a49592" "#727077" "#eed8c9" "#e99787"
$`Spicy neutrals`
[1] "#af4425" "#662e1c" "#ebdcb2" "#c9a66b"
$`Splash of color`
[1] "#4484ce" "#d9d9d9" "#f9cf00" "#f19f4d"
$`Stormy hues`
[1] "#494e6b" "#98878f" "#985e6d" "#192231"
$`Strawberries and cream`
[1] "#d8412f" "#fe7a47" "#fcfdfe" "#f5ca99"
$`Striking and energetic`
[1] "#f81b84" "#f5ce28" "#43c0f6" "#f2eee2"
$`Stylish and retro`
[1] "#75b1a9" "#d9b44a" "#4f6457" "#acd0c0"
$`Subdued and proffesional`
[1] "#90afc5" "#336b87" "#2a3132" "#763626"
$`Subtle and versatile`
[1] "#5f968e" "#bfdccf" "#e05858" "#d5c9b1"
$`Summer barbeque`
[1] "#b9d9c3" "#752a07" "#fbcb7b" "#eb5e30"
$`Summer fiesta`
[1] "#c7db00" "#7aa802" "#f78b2d" "#e4b600"
$`Summer inspired`
[1] "#286da8" "#cd5360" "#b37d4e" "#438496"
$`Summer sunflower`
[1] "#34888c" "#7caa2d" "#f5e356" "#cb6318"
$`Sun and sky`
[1] "#217ca3" "#e29930" "#32384d" "#211f30"
$`Sunkissed village`
[1] "#d24136" "#eb8a3e" "#ebb582" "#785a46"
$`Sunny and calm`
[1] "#cae4db" "#dcae1d" "#00303f" "#7a9d96"
$`Sunny citrus`
[1] "#faaf08" "#fa812f" "#fa4032" "#fef3e2"
$`Sunset to dusk`
[1] "#363237" "#2d4262" "#73605b" "#d09683"
$`Surf and turf`
[1] "#f4cc70" "#de7a22" "#20948b" "#6ab187"
$`Technology meets nature`
[1] "#fbcd4b" "#a3a599" "#282623" "#88a550"
$`Timeless and nautical`
[1] "#00293c" "#1e656d" "#f1f3ce" "#f62a00"
$`Tints and tones`
[1] "#94618e" "#49274a" "#f4decb" "#f8eee7"
$`Trendy and metropolitan`
[1] "#488a99" "#dbae58" "#fbe9e7" "#b4b4b4"
$`Tropical tones`
[1] "#1fb58f" "#eab126" "#f24c4e" "#1b7b34"
$`Understated and versatile`
[1] "#335252" "#d4dde1" "#aa4b41" "#2d3033"
$`Unexpected color combinations`
[1] "#6e3667" "#88d317" "#1a0315" "#535353"
$`Unique and striking`
[1] "#cf6766" "#30415d" "#031424" "#8eaebd"
$`Urban living`
[1] "#dddede" "#232122" "#a5c05b" "#7ba4a8"
$`Urban oasis`
[1] "#506d2f" "#2a2922" "#f3ebdd" "#7d5642"
$`Vineyard neutrals`
[1] "#1e0000" "#500805" "#9d331f" "#bc6d4f"
$`Vintage charm`
[1] "#fcc875" "#baa896" "#e6ccb5" "#e38b75"
$`Vintage charm 2`
[1] "#cda34f" "#e9e7da" "#636b46" "#373f27"
$`Violet sunset`
[1] "#4b4345" "#556dac" "#f79b77" "#755248"
$`Warm and bold`
[1] "#000000" "#062f4f" "#813772" "#b82601"
$`Warm and cool`
[1] "#444c5c" "#ce5a57" "#78a5a3" "#e1b16a"
$`Warm and rustic`
[1] "#fef2e4" "#fd974f" "#c60000" "#805a3b"
$`Warm and wonderful`
[1] "#7cd8d5" "#f53240" "#f9be02" "#02c8a7"
$`Warm naturals`
[1] "#2e2300" "#6e6702" "#c05805" "#db9501"
$`Warm tones`
[1] "#d7cec7" "#565656" "#76323f" "#c09f80"
$`Watery blue-greens`
[1] "#021c1e" "#004445" "#2c7873" "#6fb98f"
$`Wintery reds`
[1] "#a10115" "#d72c16" "#f0efea" "#c0b2b5"