Analiza de corelatie: componentelor PNRR2
by Irimia Mihaela
2026-05-16
Analiza stadiului implementarii PNRR Romania – sinteza cererilor de plata 1-4
Warning: The dataset analyzed in this study was obtained based on the information available on different site and documents: platforma monitorpnrr; Comisia Europeana and platforma mfe.gov.ro.
Obiectiv: studiul este focalizat pe evaluarea progresului financiar si a performantei in implementarea planului PNRR al Romaniei pe baza celor patru cereri de plata depuse pana in decembrie 2025.
Evaluarea progresului financiar si a gradului de indeplinire a jaloanelor si tintelor aferente primelor patru cereri de plata depuse de Romania s-a facut pe baza documentelor oficiale si a deciziilor Comisiei Europene, unde este cazul.
Scurta prezentare a principalelor evenimente - overview
Planul National de redresare si rezilienta - PNRR
Propunerea planului PNRR si aprobarea acestuia
Planul PNRR sau Facilitati de Redresare si Rezilienta (FRR) a fost propus intr-un context geopolitic marcat de o serie de crize precum: pandemia sau criza de sanatate globala, criza energetica, inflatia etc. avand ca obiectiv major absorbtia fondurilor europene intr-un interval de timp bine stabilit pentru atingerea unor obiective specifice.
Propunerea oficiala: CE a data un aviz favorabil pe 28 octombrie 2021 , iar aprobarea din partea Consiliului UE (ECOFIN – Consiliu Afacerilor Economice si Financiare al UE) a fost obtinuta pe data de 29 octombrie 2021.
Valoarea totala aprobata initital a fost de 29.2 miliarde de euro (din care bugetul alocat pentru componenta de finantare prin granturi este de 14.29 miliarde de euro, respectiv 14.92 miliarde de euro este bugetul corespunzator componentei de finantare prin imprumuturi ).
Modificari si revizuiri ale planului PNRR:
Planul PNRR a trecut prin 4 etape de revizuire majore, fiecare etapa aducand modificari semnificative in ceea ce priveste alocarile bugetare, structurale si termenele de finalizarea a obiectivelor asumate.
- Prima revizuire
tehnica (are loc in iunie 2022, insa este pusa in
aplicare in 2023): revizuirea realizata a fost facuta pe fondul
cresterii economice a Romainie in anul 2021 (valoarea produsului intern
brut (PIB) a fost mai mare decat valoarea estimata initial), ceea ce a
condus la o reducere a componentei de finantare prin granturi si
inculuderea unei noi componente dedicate independentei energetice
(REPowerEU) pentru a pastra fondurile nerambursabile. Valoarea totala a
planului PNRR a fost stabilita la 28.5 miliarde de euro (compusa din
componenta de finantare prin imprumuturi in valoare de 14.9 miliarde de
euro, compoenenta de finantare prin granturi in valoare de 13.5 miliarde
de euro din care 1.4 miliarde reprezinta valoarea bugetului alocat pe
noua componenta introdusa, REPowerEU – componenta 16). Componenta 16
cuprinde un numar de 2 reforme, respectiv un numar de 7 investitii noi
in energie verde, eficienta energetica si recalificarea fortei de munca
din acest domeniu. Aprobarea acestei versiuni a fost acordata pe 21
noiembrie 2023 de catre CE, iar Consiliul UE a oferit avizul final pe
data de 8 decembrie 2023. Efectul acestor modificari au fost aplicate
retroactiv din iunie
- A doua revizuire si versiunea finala a planului PNRR (2025): datorita riscului ridicat de a pierde intreaga alocare a fonurilor nerambursabile (~13.6 miliarde de euro), peste 140 de proiecte au fost revizuite/inlocuite cu altele mai mature sau care sunt finantate de la buget, o parte din proiecte au fost trecute pe componenta de finantare neramburabila, respectiv introducerea unor investitii noi cu impact economic si social ridicat, precum achizitia de ambulante, capitalizarea Bancii de Investitii si Dezvoltare etc. Valoarea totala a planului a scazut la 21.4 miliarde de euro, din care pe componenta de finantare prin granturi au fost alocat un buget de 13.57 miliarde de euro, in timp ce pe componenta de finantare prin imprumuturi au fost alocat un buget de 7.84 miliarde de euro. Numarul de jaloane si tinte asociate planului a scazut de la 518 tinte si jaloane la 390 de tinte si jaloane cu scopul de a imbunatati monitorizarea. Planul a fost aprobat pe 22 octombrie 2025 de CE, iar Consiliul UE a dat avizul final pe 13 noiembrie 2025.
Dimensiunile planului PNRR
Dimensiunile planului PNRR: Dimensiunea planului PNRR poate fi analizat pe patru niveluri: financiar, structural (investitii), operational (jaloane si tinte) si temporala.
Dimensiunea financiara
- Dimensiunea financiara: desi valoarea planului initial a fost de 29.2 miliarde de euro, aceasta a fost ajustata ulterior. In prezent valoarea planului este de 21.41 miliarde de euro. Bugetul alocat este impartit aproape egal pe doua componente de finantare: componenta de finantare prin granturi (fonuri nerambursabile) si componenta de finantare prin imprumut (fonuri rambursabile obtinute la dobanzi avantajoase)
Dimensiunea structurala
Dimensiunea structurala: planul PNRR este construit pe 6 piloni obligatorii care se ramifica pe 16 componente tematice:
Tranzitie verde care contine 6 componente
Transformare digitala care contine o componenta
Crestere inteligenta, sustenabilitate si favorabila incluziune care contine doua componente
Coeziune sociala si teritoriala care contine doua componente
Sanatate, precum si rezilienta economica, sociala si institutionala care contine trei componente
Politici pentru noua generatie care contine o componenta
Dimensiunea operationala
- Dimensiunea operationala: include investitii si reforme fiind si unitatea de masura a succesului planului PNRR, recompensand rezultatele obtinute.
- Pachetul de masuri: contine masuri ce sunt impartite in reforme (modificari legislative) si investitii.
- Obiectivele (sub forma de jaloane si tinte): fiecare euro este conditionat de atingerea unor obiective
- Principiul Do no significant harm (DNSH): La baza obiecitvelor PNRR sta acest principiu - nicio investitie din planul PNRR nu are voie sa afecteze mediul inconjurator (nu sunt finantate proiecte care duc la cresterea emisiilor de carbon).
Dimensiunea temporala
Intervalul de timp in care trebuie finalizate si receptionate proiectele pune cea mai mare presiune. Termenul limita este de 31 august 2026, iar orice intarziere transforma cheltuiala intr-o povara pentru bugetul national, deoarece sumele nu mai pot fi decontate de CE.
Ce reprezinta acronimul PNRR?
Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) este un instrument gandit pentru a combate efectele generate de decalajele economice si cele generate de pandemie asupra populatiei. Obiectivul PNRR este de a atrage fondurile puse la dispozitie de UE prin NextGenerationEU in vederea atingerii jaloanelor si a obiectivelor in materie de reforme si investitii ce contine: un calendar, obiective, indicatori, bugete detaliate si grafic de derulare .
Care sunt principiile care stau la baza PNRR?
Principiile de implementare a PNRR sunt focalizate pe distribuirea echitabila a fondurilor la nivel geografic, descentralizarea, respectiv rolul autoritatilor locale.
Structura planului PNRR si principalele componente
Structura planului PNRR
Care sunt piloni/directii sau structura PNRR?
Planul National de Redresare si Rezilienta al Romaniei este structurat pe sase piloni (Tranzitie verde care contine 6 componente, Transformare digitala care contine o componenta, Crestere inteligenta, sustenabilitate si favorabila incluziune care contine doua componente, Coeziune sociala si teritoriala care contine doua componente, Sanatate, precum si rezilienta economica, sociala si institutionala care contine trei componente, respectiv Politici pentru noua generatie care contine o componenta), respectiv prezinta un total de 16 componente.
Componentele planului PNRR
Care este denumirea compoentelor PNRR din care sunt compusi cei 6 piloni?
Principalele componente ale PNRR sunt: Managementul apelor (C1), Protejarea pădurilor și a biodiversității (C2), Managementul deșeurilor (C3), Transport sustenabil (C4), Valul Renovarii (C5), Energie (C6), Transformare digitala (C7), Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii (C8), Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare (C9), Fondul local (C10), Turism si cultura (C11), Sanatate (C12), Reforme sociale (C13), Buna guvernanta (C14), Educatie (C15), respectiv RePOWER EU (C16).
Distributia sumelor alocate
Distributia sumelor alocate pe fiecare componenta
Distributia sumelor alocate pe fiecare pilon
Stadiul actual al proiectelor PNRR
Componente
Bugetul alocat
Executia bugetara
Numarul investitiilor
Numarul reformelor
Numarul tintelor si jaloanelor
Structura
Bugetul alocat
Executia bugetara
Numarul investitiilor
Numarul reformelor
Numarul tintelor si jaloanelor
Indicatori statisticii descriptive
Histograme
Bugetul alocat
Executia bugetara
Gradul absorbtiei
Numarul investiilor
Numarul reformelor
Numarul tintelor si jaloanelor
Boxplot
Bugetul alocat
Executia bugetara
Gradul de absorbtie
Numarul investitiilor
Numarul reformelor
Numarul tintelor si jaloanelor
Situatia actuala
Versiunea finala a planului PNRR este cea aprobata in noiembrie 2025 si include ultimele ajustari de proiecte si alocari financiare in valoare de 21.41 miliarde de euro.
Stadiul implementarii: pana in noiembrie 2025, Romania a primit 10.72 miliarde de euro din valoarea totala a planului PNRR.
Singurele plati efectuate pana in prezent sunt:
prefinantarea si
primele 3 cereri de plata din totalul de 6 cereri de plata ce pot fi depuse .
Cea de-a patra cerere de plata estimata la 2.62 miliarde de euro a fost depusa si validata recent de CE (15.05.2026), procesul fiind ingreunat de tintele si jaloanele restante, respectiv de termenele limita de implementare.
In Fig. sunt prezentate sumele alocate pe fiecare componenta PNRR, sumele cheltuite efectiv, gradul de absorbtie, numarul de reforme si investitii, respectiv tintele si jaloanele propuse.
In Figura sunt prezentati indicatori statisticii descriptive calculati pentru variabilele analizate. Observam ca valoarea medie a bugetului alocat pe componenta este de 1338 milioane euro. Observam ca diferenta dintre valoarea medie si mediana este mare ceea ce reflecta existenta unor componente pentru care s-au alocat bugete foarte mari.
Observam ca distributia componentelor PNRR dupa bugetul alocat este puternic asimetrica la dreapta, respectiv leptocurtica (bugetele corespunzatoare unor componente precum Transportul, Educatia influenteaza valoarea medie a bugetului alocat). Prin urmare, distributia compoentelor PNRR dupa bugetul alocat nu sunt distribuite uniform. Exista o concentrare a sumelor alocate pe anumite componente PNRR importante (pe tranzitia verde (~ 41%) si digitalizare (~ 21%) impuse de CE pentru a obtine finantare).
Valoarea medie a executie fianciare este de 520.82 milioane euro. Observam ca sumele cheltuite efectiv nu sunt uniform distribuite, cateva componente PNRR domina gradul de absorbtie a sumelor puse la dispozitie de UE. Majoritatea componentelor prezinta un progres limitat al absorbtie de fonduri UE.
Observam ca valoarea medie a gradului de absorbtie este de 35%, prezentand o distributie aproximativ simetrica (valoarea coeficientului de asimetrie este de -0.21, respectiv valoarea coeficientului de boltire este -1.4, foarte mic). Prin urmare, gradul de absorbtie este lent spre moderat, insa departe de valoarea optima care sa permita finalizarea cu succes a tuturor proiectelor.
Analiza de corelatie
Analiza legaturii dintre variabila gradul de absorbtie si variabiele a) numar de investitii, b) numar de reforme, respectiv c) tinte si jaloane sunt prezentate mai jos.
Executie vs. complexitate
Analiza legaturii dintre variabilele gradul de absorbtie si numarul de investitii scoate in evidenta o legatura inversa slaba (valoarea coeficientului de corelatie este negativ si foarte mic). Observam ca exista o variabilitate ridicata in zona valorilor mici si medii. Prin urmare, un numar mare de investitii implica o complexitate operationala ridicata, fragmentare administrativa dificulati de coordonare.
Reforme vs. executie
Analiza legaturii dintre gradul de absorbtie si numarul de reforme arata ca intre aceste variabile nu exista o legatura (nu apare un trend). Acest lucru poate fi explicat prin faptul ca reformele sunt procese legislative/institutionale si nu implica fluxuri financiare directe imediate. Prin urmare, executia financiara nu este determinata direct de intesitatea reformelor, ci de implementarea investitiilor.
Jaloane si tinte vs. executie
Observam ca legatura intre gradul de absorbtie si numarul de tinte si jaloane este directa si slaba. Jaloanele impun o disciplina procedurala, stimuleaza progresul si conditioneaza platile venite de la CE. Astfel, componentele cu mai multe jaloane tind sa fie mai bine monitorizate si, implicit, mai bine executate.
Legatura dintre variabila gradul de absorbtie sau executie financiara si cele trei dimensiuni structurale ale compentelor PNRR: numar de investitii, numarul de reforme si numarul de tinte si jaloane sunt prezentate mai sus.
Valoarea coeficientilor de corelatie
Matricea de corelatie
Valoarea coeficientilor de corelatie (Pearson) individuali si interpretare:
bugetul alocat - executia bugetara: 0.9158 (pozitiva foarte puternica). proiectele cu buget mare au tendinta de a avea cheltuieli mai mari.
bugetul alocat - gradul de executie: 0.2211 (pozitiva si slaba). Dimensiunea bugetului este slab corelata cu gradul de executie.
bugetul alocat - numarul de investitii: 0.2071 (pozitiva si slaba). Exista o legatura directa intre bugetul alocat si numarul de investitii.
bugetul alocat - numarul de reforme: -0.2210 (negativa si slaba). Exista o legatura slaba si negativa intre bugetul alocat si numarul de reforme.
bugetul alocat - tinte si jaloane: 0.0480 (foarte mica, aproape zero). Nu avem corelatie liniara.
executia bugetara - gradul de executie: 0.5237 (pozitiva si moderata). Cheltuielilie de executie mari tind sa aiba un grad mare de executie.
executia bugetara - numar de investitii: -0.0338 (aproape zero). Nu avem corelatie liniara.
executia bugetara - numar de reforme: -0.2536 (negativa si slaba). O executie financiara ridicata este asociata cu un numar mic de reforme.
executia bugetara - numarul de tinte si jaloane: -0.0859 (foarte slaba si negativa).
grad de executie - numarul de investitii: -0.2838 (negativa si slaba). O rata mare de executie este asociata cu un numar mic de investitii.
gradul de executie - numarul de reforme: -0.0553 (aproape zero).
gradul de executie - numarul de tinte si jaloane: 0.0448 (aproape zero).
numarul de investitii - numarul de reforme: 0.2282 (slaba si pozitiva). Numarul de investitii si reforme sunt corelate pozitiv.
investitii - tinte_jaloane: 0.7045 (pozitiv si puternic). Un numar mare de investitii este asociat cu un numar mare de tinte si jaloane.
numarul de reforme - numarul de tinte si jaloane: 0.6514 (pozitiva moderata). Un numar mare de reforme tind sa aiba un numar mare de tinte si jaloane.
Complexitatea afecteaza gradul de executie: astfel, cu cat creste numarul investitiilor cu atat creste complexitatea administrativa, ceea ce poate duce la reducerea eficientei implementarii. Analiza legaturii dintre gradul de absorbtie si numarul de investitii sugereaza ca, pe masura ce numarul de investitii creste, eficienta executiei financaiare tinde sa scada sau gradul de absorbtie scade, datorita cresterii complexitatii operationale si administrative.
Complexitatea structurala (numarul mare de investiatii) reduce eficienta executiei prin cresterea costurilor de coordonare si a riscurilor operationale.
Reformele nu influenteaza direct executia: Executia financiara nu este influentata de numarul de reforme, sugerand o separare intre dimensiunea institutionala si cea operationala. Exista o separare intre dimensiunea institutionala si cea operationala a PNRR, deoarece reformele sunt realizate de obbicei la inceput (adoptare unor legi, modificarea cadrului legislativ etc., lucruri care nu presupun chetuirea unor sume de bani insa au impact asupra proiectelor sau investitiilor – poate inhiba sau accelera desfasurarea unei investitii sau proiect, respectiv desfasurarea unui proiecte se face intr-un anumit interval de timp). Reformele au in general un impact indirect asupra proiectelor sau investitiilor deoarecele acestea creaza cadrul legislativ, insa nu genereaza executie imediata (bani nu vin din reforme, ci din implementarea investitiilor asociate). Spre exemplu, compoenta C14 – Buna guvernanta prezinta un buget foarte mic, respectiv numarul de reforme ce trebuie adoptate este foarte mare. Motiv pentru care reformele sunt necesare pentru functionarea sistemului, insa nu reprezinta un determinat direct al executiei financiare asa cum este implementarea efectiva a proiectelor.
Jaloanele au rol de accelerare: Existenta unui numar mare de tinte si jaloane este asociata cu un grad de absorbtie mai ridicat, subliniind importanta mecanismelor de monitorizare. Legatura pozitiva dintre cele doua variabile sugereaza ca mecanismele de monitorizare si conditiile financiare impuse de UE contribuite la cresterea gradului de implementare si la accelerarea executiei financiare.
Pentru decontarea sumelor, Comisia Europeana verifica obiectivele (jaloanele si tintele) indeplinite si specificate in cererea de finantare (acestea fiind insotite de acte justificative) si aproba cererile de plata depuse de guvern in functie de gradul de indeplinire. Astfel, ministerele implicate sunt obligate sa livreze rezultate si sa monitorizeze constant progresul fiecarui proiect PNRR.
Tabel. Cele 20 de masuri noi propuse
Tabel. Cele 149 de masuri modificate
Modificarile efectuate pentru a atinge obiectivele asumate prin planul
PNRR.
Procesul de modificare a vizat in principal simplificarea birocratica si ajustarea bugetelor alocate cauzata de impactul unor factori externi (precum preturi, intarzieri etc.), dar si o realiniere strategica. Masurile eliminate au fost inlocuite cu investitii noi in domenii prioritare, precum energia (stocare, eficienta etc.), infrastructura sociala (crese, scoli etc.), sanatate (spitale, ambulante etc.) si sprijin pentru sectorul privat (capitalizarea Bancii Nationale de Dezvoltare, instrumente financiare etc.).
Decontarea sumelor cheltuite de la CE
Cate plati s-au facut pana in prezent?
Platile sunt structurate in transe semestriale: Romania a incasat pana in prezent aproximativ 10.72 miliarde de euro (in aceasta suma fiind inclusa prefinantare (13% din alocarea initiala, aproximtativ 3.7 miliarde euro din care 1.851 miliarde de euro reprezinta finantarea prin granturi si 1.942 miliarde de euro reprezinta finantare prin imprumut, respectiv o prefinantare suplimentara pentru componenta REPowerEU de 288 milioane de euro, adica totalul prefinantarii incasate este de 4.08 miliarde de euro), doua cereri de plata (cererea de plata (CP1) in valoare de 2.59 miliarde euro si cererea de plata (CP2) numarul 2 in valoare de 2.8 miliarde de euro ) si o parte din a treia cerere de plata (valoarea CP3 incasata a fost de 1.65 miliarde euro – initial valoarea neta a fost de 2.02 miliarde de euro insa s-a incasat 1.3 miliarde de euro in prima etapa pentru ca dupa negocieri sa fie recuperati 350.7 milioane euro si pierduti definitiv 458.7 milioane euro datorita tintelor si jaloanelor neindeplinite)), suma ce reprezinta jumatate din suma alocata si revizuita. Aceasta suma reprezinta platile efective decontate de Romania de la Comisia Europeana dupa varificarea tintelor si jaloanelor. Bani din planul PNRR se acorda in transe bianuale, in functie de indeplinirea obiectivelor.
Fiecare versiune a planului PNRR este format din obiective sub forma de reforme si investitii, jaloane (actiuni calitative) si tinte (indicatori cantitativi). Planul PNRR initial a fost format din 507 obiective (jaloane si tinte), pentru ca mai apoi vesiunea actuala a planului PNRR sa fie format dintr-un numar redus de aproximativ 390 de tinte si jaloane.
Tabelul. Cronologia cererilor de plata corespunzatoare planului PNRR initial
Pe platforma UE gasim cronologia evenimentelor legate de implementarea planului PNRR (care a intrat in vigoare pe data de 19 februarie 2021 si se termina la finalul anului 2026) care au avut loc (PNRR modificat - prima versiune modificata) pana la data de 19 decembrie 2025:
In Tabel sunt prezentate sumele initiale cerute, respectiv cele incasate
efectiv de guvernul Romaniei prin cererile de plata depuse. Se poate
observa ca in cazul unor cereri de plata (CP2 si CP3) sumele nu au fost
decontate integral, existand diferente intre valoarea sumelor cerute si
cele decontate efectiv datorita tintelor si jaloanelor
neindeplinite.
In ceea ce urmeaza vom prezenta sumele incasate de Romania dupa ce Comisia Europeana a verificat cererile de plata si obiectivele (tintele si jaloanele) indeplinite.
Tabelul. Sumele incasate de Romania pe cele trei cereri de plata depuse si depunerea CP4 avizata favorabil de CE.
Tabelul. Sumele decontate (include si CP4 care urmeaza sa fie incasata) de la Uniunea Europeana pana in prezent
Diferenta estimata ramasa de decontat este:
## Diferenta ramasa de decontat (dupa a 4-a cerere): 8070.25 milioane euro (si va fi acoperita de cererile de plata 5, 6 etc.)Sumele incasate de Romania prin programul PNRR (pe ambele componente de finantare granturi si imprumuturi) pana in primavara anului 2026 este de 10685146319 euro. Site-ul guvernamental mentioneaza suma de 10.74 miliarde de euro la care se va adauga si 2.62 miliarde de euro din cererea de plata numarul 4. Diferenta pana la 10.74 miliarde de euro este de 54.853.681 euro fiind exact suma suspendata din cererea de plata numarul 3 pe componenta de finantare prin imprumut.
Planul PNRR modificat este estimat la 21,42 miliarde euro (componenta de finantare prin granturi si componenta de finantare prin imprumuturi). Suma platita efectiv pana in prezent este de ~10.68 miliarde de euro. Platile se fac in transe, pe masura ce Romania indeplineste jaloane si tinte asumate. La finalul anului 2025, Romania a depus cea de-a patra cerere de plata, iar planul se intinde pana in august 2026. Prin urmare, daca obiectivele vor fi indeplinite cel mai probabil cereri viitoare de plata (CP5, CP6 etc.) vor acoperi diferenta de 8070.25 milioane euro.
Tabel. Versiunilor planului PNRR s valoarea acestuia pana in prezent
Prefinantarea (6.6% din PIB)
Prefinantare nu este legata de o cerere de plata, ci este un avans primit de Romania (13% din alocarea totala) pentru inceperea proiectelor si care este dedusa din transele viitoare. Conform regulamentului, statele membre au primit 13% din alocarea totala calculata pe baza PIB. Valoarea alocata este impartita in doua sub-bugete ce prezinta surse de finantare diferite: componenta de finantare prin grant si compoenta de finantare prin imprumut la dobanzi avantajoase. Valoarea totala a prefinantarii este de 2.139.237.912 EUR pentru componenta de finantare prin grant si 1.942.479.890 EUR pentru componenta de finantare prin imprumut fiind specificata in deciza de plata 3 la punctele 77 – 78. Prin urmare, prefinantarea primita de Romania este de 4.081.717.802 EUR.
Bilantul reformelor si investitiilor
Distributia cererilor de finantare dupa numarul de tinte si jaloane indeplinite pe componente de finantare
CP1
Cererea de finantare numarul 1
Romania a primit pentru CP1 depusa pe 1 iunie 2022 o suma neta de 2.561.989.840 EUR (1.772.317.380 EUR reprezentand componenta de finatare prin grant (nerambursabila) si 789.672.460 EUR reprezentand finantare prin împrumut), după deducerea prefinanțării și a excedentului de prefinanțare. In acest caz, România a decontat pe 27 octombrie 2022 intreaga suma.
La momentul evaluarii, toate jaloanele si tintele solicitate au fost indeplinite, neexistand jaloane neindeplinite sau sume suspendate. Astfel, Romania nu a fost nevoită sa ia masuri corective pentru aceasta transa.
Distributia numarului de tinte si jaloane pe componente de finantare pe CP1
Numarul total de tinte si jaloane
Numarul de tinte si jaloane indeplinite
Numarul de tinte si jaloane neindeplinite
Distributia numarului de jaloane si tinte a) totale, b) indeplinite,
respectiv c) neindeplinite pe CP1 pe cele doua componente financiare:
grant si loan sunt prezentate mai sus.
CP2
Cererea de finantare numarul 2
Pentru transa a doua, CP2, suma neta primita in septembrie 2023 este de 893.345.055 euro. Ulterior, in decembrie 2024, s-a decis reducerea imprumutului total al Romaniei cu 10.772.581 euro datorita neindeplinirii jalonului 129. Aceasta reducere nu afecteaza suma deja platita, ci va fi compensata din transe viitoare.
Numarul total de jaloane si tinte indeplinite este de 49 dintr-un total de 51 de jaloane si tinte.
Jaloanele care nu au fost indeplinite statisfacator si pentru care platile aferente au fost suspendate prin decizia 3490 sunt:
Suma suspendata initial de CE a fost de 53.364.833 euro datorita neindeplinirii celor doua jaloane . Ulterioar, dupa o evaluare favorabila in luna iunie 2024, Comisia a considerat ca jalonul 133 este indeplinit, ceea ce a permis deblocarea sumei integrale aferente de 17.78 milioane euro . Jalonul 129 a ramas neindeplinit, iar suma suspendata aferenta a fost redusa. Documentele oficiale indica faptul ca imprumutul total al Romaniei a fost redus cu 10.77 milioane euro.
Distributia numarului de tinte si jaloane pe componente de finantare pe CP2
Numarul total de tinte si jaloane
Numarul de tinte si jaloane indeplinite
Numarul de tinte si jaloane neindeplinite
Distributia numarului de jaloane si tinte a) totale, b) indeplinite,
respectiv c) neindeplinite pe CP2 pe cele doua componente financiare:
grant si loan.
CP3
Cererea de finantare numarul 3
Din decizia 3487 din 28 mai 2025 reiese ca au fost evaluate un numar de 43 de jaloane si tinte pentru sprijinul nerambursabil si 31 de jaloane si tinte pentru sprijinul rambursabil. Din totalul de 74 de tinte si jaloane evaluate 6 au fost neindeplinite (4 tinte si jaloane pentru sprijinul nerambursabil si 2 tinte si jaloane pentru sprijinul rambursabil).
Romania a primit pentru CP3 o suma neta de 1.279.776.241 EUR (622.487.484 EUR reprezentand componenta de finatare prin grant (nerambursabila) si 657.288.757 EUR reprezentand finantare prin împrumut), după deducerea prefinanțării și a excedentului de prefinanțare. Cele șase jaloane neîndeplinite rămân suspendate, iar România are la dispoziție șase luni de la 28 mai 2025 pentru a lua măsurile corective. Suma totala suspendata este de 869.814.447 EUR (din care 814.386.174 EUR reprezinta componenta de finantare nerambursabila si 55.428.273 EUR reperzinta componenta de finantare prin împrumut).
Jaloanele care nu au fost indeplinite statisfacator si pentru care platile aferente au fost suspendate prin decizia 3490 sunt:
Distributia numarului de tinte si jaloane pe componente de finantare pe CP3
Numarul total de tinte si jaloane
Numarul de tinte si jaloane indeplinite
Numarul de tinte si jaloane neindeplinite
Distributia numarului de jaloane si tinte a) totale, b) indeplinite, respectiv c) neindeplinite pe CP3 pe cele doua componente financiare: grant si loan.
CP4
Cererea de finantare numarul 4
Cea de-a patra cerere de finantare a fost depusa pe data de 19 decembrie 2025 dupa o moficare a planului PNRR. Valoarea bruta a cererii de finatare este de 2.62 miliarde de euro, iar cererea este compusa exclusiv din fonduri nerambursabile, acoperind 62 de tinte si jaloane, din care un numar de 38 sunt reprezentate de reforme, respectiv un numar de 24 sunt reprezentate de investitii. Pe data de 14 mai 2026, Comisia Europeana a emis o evaluare pozitiva preliminara, constatand ca Romania a indeplinit satisfacator toate cele 62 de tinte si jaloane asociate cererii. Dupa aprobarea CP4, rata de implementare a planului PNRR a depasit 60%. Valoarea neta care va intra in tara dupa deducerea prefinantarii este de aproximativ 2.28 miliarde de euro.
Distributia numarului de tinte si jaloane pe componente de finantare pe CP4
Numarul total de tinte si jaloane
Numarul de tinte si jaloane indeplinite
Numarul de tinte si jaloane neindeplinite
Distributia numarului de jaloane si tinte a) totale, b) indeplinite, respectiv c) neindeplinite pe CP4 pe cele doua componente financiare: grant si loan.
Bilantul sumelor incasate
CP1
Cererea de finantare numarul 1
Tabel. Valoarea sumelor autorizate pe compoente de finantare pe CP1
Distributia valorilor autorizate pe CP1 pe componenta de finantare
Valoarea bruta
Valoarea neta
Valoarea dedusa
CP2
Cererea de finantare numarul 2
Tabel. Valoarea sumelor autorizate pe compoente de finantare pe CP2
Distributia valorilor autorizate pe CP2 pe componenta de finantare
Valoarea bruta
Valoarea neta
Valoarea dedusa
CP3
Cererea de finantare numarul 3
Tabel. Valoarea sumelor autorizate pe compoente de finantare pe CP3
Distributia sumelor autorizate pe CP3 pe componenta de finantare
Valoarea bruta
Valoarea neta
Valoarea dedusa
CP4
Cererea de finantare numarul 4
Distributia valorilor autorizate pe CP4 pe componenta de finantare
Valoarea bruta
Valoarea neta
Valoarea dedusa
Valoarea cererilor de finantare
Componenta de finantare grant
Cererile de finantare pe componenta de finantare grant corespunzatoarea cornologiei evenimentelor PNRR
Distributia sumelor primite pe componenta de finantare grant
Valoare bruta
Deducere/Prefinantarea primita
Valoare neta
Componenta de finantare loan
Cererile de finantare pe componenta de finantare grant corespunzatoarea cornologiei evenimentelor PNRR
Distributia sumelor primite pe componenta de finantare loan
Valoarea bruta
Deducerea/Prefinantarea primita
Valoarea neta
Distributia sumelor primite pana in prezent pe componente de finantare (grant si loan)
Valoarea bruta
Deducerea/Prefinantarea primita
Valoarea neta
Distributia cererilor de finantare dupa sumele primite de la UE
Valoarea bruta
Distributia cererilor de finantare dupa sumele brute primite de la UE
Deducerile/Prefinantarea primita (13%)
Distributia cererilor de finantare dupa sumele nete primite de la UE
Valoarea neta
Distributia cererilor de finantare dupa sumele nete primite de la UE
Distributia cererilor de finantare dupa valoarea totala autorizata
Valoarea bruta
Valoarea neta
Distributia cererilor de finantare dupa valoarea totala neta
autorizata
Deduceri/Prefinantare primita
Distributia cererilor de finantare dupa valoarea totala
decontata autorizata
Distributia cererilor de finantare dupa valoarea autorizata pe componente de finantate
Valoarea bruta
Distributia cererilor de finantare dupa valoarea bruta
autorizata pe componente de finantate
Valoarea neta
Deduceri/Prefinantarea primita
Concluzii
Analiza indicatorilor statisticii descriptive arată că distribuția bugetelor este puternic concentrată, cu câteva componente majore care domina finanțarea totală. În același timp, execuția fondurilor este neuniforma, ceea ce sugerează diferențe semnificative în capacitatea de implementare. Cu un progres mediu de aproximativ 35%, PNRR se află într-o etapă intermediară, dar există riscuri evidente pentru componentele cu execuție finaciara scăzută.
Riscurile reale asociate cu proiectele PNRR sunt legate de intarzieri care pot duce la pierderea definitiva a banilor. Suma incasata pana acum (si care reprezinta aproximativ 50% din totalul alocat) este formata din prefinantare si finalizarea proiectelor usoare. Proiectele grele (cele legate de infrastructura si cele legate de reforme mai importante) risca sa nu poata fi finalizate la timp.
Complexitatea structurală (numarul mare de investitii) reduce eficiența implementarii, deoarece creste costurile de coordonare si riscurile operationale, ceea ce duce la un grad de absorbtie mai scazut. In schimb, jaloanele si tintele (utilizate ca mecanisme de monitorizare) au un efect pozitiv asupra gradului de absorbtie, accelerand executia financiara si conditionand decontarea prin verificarea gradului de indeplinire a obiectivelor verificate de Comisia Europeana.
Reformele nu influenteaza direct executia financiara (banii nu vin din reforme, ci din implementarea investitiilor), insa acestea joaca un rol indirect prin crearea cadrului legislativ care poate accelera sau inhiba implementarea proiectelor. Prin urmare, pentru a intelegerea gradului real de absorbtie a fondurilor PNRR estes necesara separarea dimensiunea institutionala (reforme) de cea operationala (investitii, jaloane etc.).
Romania a atras pana la inceputul lui 2026 aproximativ 10,7 miliarde euro net (din totalul de 21,41 miliarde euro alocat), adica circa 50% din fonduri. A patra cerere (in valoarea de 2,62 miliarde euro) aduce o crestere substantiala a absorbtiei, insa ramane de primit plata efectiva.
Dupa CP2, sase jaloane (reprezentand aproape 870 milioane euro) au ramas neindeplinite. CP3 nu a rezolvat niciunul dintre acestea, iar CP4 a ocolit complet problema concentrandu-se pe alte obiective. Suspendarea afecteaza in special guvernanta corporativa a companiilor de stat, pensiile speciale si infrastructura feroviara.
Dupa o serie de evaluari cu neindepliniri (6 in cazul CP2, respectiv 2 in cazul cererii CP3), cererea CP4 marcheaza o revenire la 100% a obiectivelor indeplinite, similar cu cererea CP1. Acest lucru ar putea indica o posibila maturizare a capacitatii administrative, dar si o selectie mai atenta a jaloanelor si tintelor incluse in cerere.
Desi cererea CP4 este un succes, Romania risca sa piarda peste 15 miliarde de euro datorita neindeplinirii a 45 de jaloane si tinte restante (in special din domeniul investitiilor mari si al reformelor structurale).
Pentru a evita pierderile, Romania trebuie sa accelereze punerea in aplicare a reformelor nefinalizate (pensii speciale, eficienta energetica, guvernanta corporativa, achizitii publice etc.) si sa finalizeze marile proiecte de infrastructura. De asemenea, va trebui sa depuna cererile de plata 5, 6 si posibil 7 inainte de termenul limita.
Bibliografie
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32021R0241
https://www.romania-insider.com/eu-council-approves-romania-pnrr?mc_cid=644911b97a&mc_eid=7beb494d25
https://www.romania-insider.com/eu-council-approves-romania-pnrr?mc_cid=644911b97a&mc_eid=7beb494d25
https://www.romania-insider.com/romania-modified-resilience-plan-greenlit-eu-council-2023
https://romania.europalibera.org/a/romania-a-pierdut-7-miliarde-de-euro-din-pnrr-ce-trebuie-sa-faca-acum-sa-nu-piarda-cele-10-miliarde-de-euro-ramase-pana-in-august-2026/33568553.html accessed on 13.05.2026.
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32021R0241#fnp_1 accessed on 13.05.2026.
https://observatornews.ro/economic/romania-a-obtinut-aprobarea-pnrr-revizuit-la-bruxelles-cati-bani-vin-pentru-investitii-si-reforme-637304.html accessed on 13.05.2026.
https://monitorpnrr.eu/ accessed on 17.04.2026.
https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/10/facada6fdd5c00de72eecd8ab49da550.pdf accessed on 17.04.2026.
https://mfinante.gov.ro/domenii/bugetul-de-stat/istoric-deficit-bugetar accessed on 13.05.2026.
https://insse.ro/cms/ro/ accessed on 13.05.2026.
https://ec.europa.eu/economy_finance/recovery-and-resilience-scoreboard/index.html accessed on 13.05.2026.
https://insse.ro/cms/ro/search/node/pib accessed on 13.05.2026.
Wickham H, Averick M, Bryan J, Chang W, McGowan LD, François R, Grolemund G, Hayes A, Henry L, Hester J, Kuhn M, Pedersen TL, Miller E, Bache SM, Müller K, Ooms J, Robinson D, Seidel DP, Spinu V, Takahashi K, Vaughan D, Wilke C, Woo K, Yutani H (2019). “Welcome to the tidyverse.” Journal of Open Source Software, 4(43), 1686. doi:10.21105/joss.01686 https://doi.org/10.21105/joss.01686
Wickham H, Bryan J (2025). readxl: Read Excel Files. doi:10.32614/CRAN.package.readxl https://doi.org/10.32614/CRAN.package.readxl, R package version 1.4.5, https://CRAN.R-project.org/package=readxl
Gagolewski M (2022). “stringi: Fast and portable character string processing in R.” Journal of Statistical Software, 103(2), 1-59. doi:10.18637/jss.v103.i02 https://doi.org/10.18637/jss.v103.i02
Wickham H, François R, Henry L, Müller K, Vaughan D (2023). dplyr: A Grammar of Data Manipulation. doi:10.32614/CRAN.package.dplyr https://doi.org/10.32614/CRAN.package.dplyr, R package version 1.1.4, https://CRAN.R-project.org/package=dplyr
Wickham H, Vaughan D, Girlich M (2024). tidyr: Tidy Messy Data. doi:10.32614/CRAN.package.tidyr https://doi.org/10.32614/CRAN.package.tidyr, R package version 1.3.1, https://CRAN.R-project.org/package=tidyr.
H. Wickham. ggplot2: Elegant Graphics for Data Analysis. Springer-Verlag New York, 2016.
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32021R0241#fnp_1 accessed on 13.05.2026.
Wickham H, Pedersen T, Seidel D (2025). scales: Scale Functions for Visualization. doi:10.32614/CRAN.package.scales https://doi.org/10.32614/CRAN.package.scales, R package version 1.4.0, https://CRAN.R-project.org/package=scales.
Xie Y, Cheng J, Tan X, Aden-Buie G (2025). DT: A Wrapper of the JavaScript Library ‘DataTables’. doi:10.32614/CRAN.package.DT https://doi.org/10.32614/CRAN.package.DT, R package version 0.34.0, https://CRAN.R-project.org/package=DT.
C. Sievert. Interactive Web-Based Data Visualization with R, plotly, and shiny. Chapman and Hall/CRC Florida, 2020.
https://insse.ro/cms/ro/content/ipc%E2%80%93serie-de-date-anuala accessed on 13.05.2026.
https://www.imf.org/en/news/articles/2025/09/12/cs-romania-staff-concluding-statement-of-the-2025-article-iv-mission accessed on 13.05.2026.
https://www.bnr.ro/uploads/2025-06-23raportanual2024_documentpdf_545_1750660828.pdf accessed on 13.05.2026.
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table (AMG159E - AMIGO-Rata somajului (15-74 ani),pe sexe si regiuni de dezvoltare ( date comparabile)) accessed on 13.05.2026.
https://insse.ro/cms/files/Rapoarte%20de%20calitate/Amigo/Ancheta-fortei-de-munca-in-gospodarii-anuala.pdf accessed on 13.05.2026.
https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/10/facada6fdd5c00de72eecd8ab49da550.pdf accessed on 17.04.2026.
https://www.cursbnr.ro/robor accessed on 17.04.2026.
https://observatornews.ro/economic/romania-a-obtinut-aprobarea-pnrr-revizuit-la-bruxelles-cati-bani-vin-pentru-investitii-si-reforme-637304.html accessed on 17.04.2026.
https://monitorpnrr.eu/ accessed on 17.04.2026.
https://mfe.gov.ro/romania-a-primit-prima-transa-din-pnrr/ accessed on 17.04.2026.
https://ec.europa.eu/economy_finance/recovery-and-resilience-scoreboard/timeline.html?country=Romania accessed on 17.05.2026.