Analiza de corelatie: componentelor PNRR
by Irimia Mihaela
2026-05-16
Analiza investitiilor programate si propuse pentru finantare prin PNRR
Warning: The dataset analyzed in this study was obtained based on the information available on different site and documents: platforma monitorpnrr; Comisia Europeana and platforma mfe.gov.ro.
Obiectiv: Studiul este focalizat pe analiza de corelatie a obiectivelor (investitii, reforme, tinte si jaloane etc.) propuse si programate pentru finantare prin planul PNRR aprobat.
Scurta prezentare a principalelor evenimente - overview
Planul National de redresare si rezilienta - PNRR
Propunerea planului PNRR si aprobarea acestuia
Planul PNRR sau Facilitati de Redresare si Rezilienta (FRR) a fost propus intr-un context geopolitic marcat de o serie de crize precum: pandemia sau criza de sanatate globala, criza energetica, inflatia etc. avand ca obiectiv major absorbtia fondurilor europene intr-un interval de timp bine stabilit pentru atingerea unor obiective specifice.
Propunerea oficiala: CE a data un aviz favorabil pe 28 octombrie 2021 , iar aprobarea din partea Consiliului UE (ECOFIN – Consiliu Afacerilor Economice si Financiare al UE) a fost obtinuta pe data de 29 octombrie 2021.
Valoarea totala aprobata initital a fost de 29.2 miliarde de euro (din care bugetul alocat pentru componenta de finantare prin granturi este de 14.29 miliarde de euro, respectiv 14.92 miliarde de euro este bugetul corespunzator componentei de finantare prin imprumuturi ).
Modificari si revizuiri ale planului PNRR:
Planul PNRR a trecut prin 4 etape de revizuire majore, fiecare etapa aducand modificari semnificative in ceea ce priveste alocarile bugetare, structurale si termenele de finalizarea a obiectivelor asumate.
- Prima revizuire
tehnica (are loc in iunie 2022, insa este pusa in
aplicare in 2023): revizuirea realizata a fost facuta pe fondul
cresterii economice a Romainie in anul 2021 (valoarea produsului intern
brut (PIB) a fost mai mare decat valoarea estimata initial), ceea ce a
condus la o reducere a componentei de finantare prin granturi si
inculuderea unei noi componente dedicate independentei energetice
(REPowerEU) pentru a pastra fondurile nerambursabile. Valoarea totala a
planului PNRR a fost stabilita la 28.5 miliarde de euro (compusa din
componenta de finantare prin imprumuturi in valoare de 14.9 miliarde de
euro, compoenenta de finantare prin granturi in valoare de 13.5 miliarde
de euro din care 1.4 miliarde reprezinta valoarea bugetului alocat pe
noua componenta introdusa, REPowerEU – componenta 16). Componenta 16
cuprinde un numar de 2 reforme, respectiv un numar de 7 investitii noi
in energie verde, eficienta energetica si recalificarea fortei de munca
din acest domeniu. Aprobarea acestei versiuni a fost acordata pe 21
noiembrie 2023 de catre CE, iar Consiliul UE a oferit avizul final pe
data de 8 decembrie 2023. Efectul acestor modificari au fost aplicate
retroactiv din iunie
- A doua revizuire si versiunea finala a planului PNRR (2025): datorita riscului ridicat de a pierde intreaga alocare a fonurilor nerambursabile (~13.6 miliarde de euro), peste 140 de proiecte au fost revizuite/inlocuite cu altele mai mature sau care sunt finantate de la buget, o parte din proiecte au fost trecute pe componenta de finantare neramburabila, respectiv introducerea unor investitii noi cu impact economic si social ridicat, precum achizitia de ambulante, capitalizarea Bancii de Investitii si Dezvoltare etc. Valoarea totala a planului a scazut la 21.4 miliarde de euro, din care pe componenta de finantare prin granturi au fost alocat un buget de 13.57 miliarde de euro, in timp ce pe componenta de finantare prin imprumuturi au fost alocat un buget de 7.84 miliarde de euro. Numarul de jaloane si tinte asociate planului a scazut de la 518 tinte si jaloane la 390 de tinte si jaloane cu scopul de a imbunatati monitorizarea. Planul a fost aprobat pe 22 octombrie 2025 de CE, iar Consiliul UE a dat avizul final pe 13 noiembrie 2025.
Dimensiunile planului PNRR
Dimensiunile planului PNRR: Dimensiunea planului PNRR poate fi analizat pe patru niveluri: financiar, structural (investitii), operational (jaloane si tinte) si temporala.
Dimensiunea financiara
- Dimensiunea financiara: desi valoarea planului initial a fost de 29.2 miliarde de euro, aceasta a fost ajustata ulterior. In prezent valoarea planului este de 21.41 miliarde de euro. Bugetul alocat este impartit aproape egal pe doua componente de finantare: componenta de finantare prin granturi (fonuri nerambursabile) si componenta de finantare prin imprumut (fonuri rambursabile obtinute la dobanzi avantajoase)
Dimensiunea structurala
Dimensiunea structurala: planul PNRR este construit pe 6 piloni obligatorii care se ramifica pe 16 componente tematice:
Tranzitie verde care contine 6 componente
Transformare digitala care contine o componenta
Crestere inteligenta, sustenabilitate si favorabila incluziune care contine doua componente
Coeziune sociala si teritoriala care contine doua componente
Sanatate, precum si rezilienta economica, sociala si institutionala care contine trei componente
Politici pentru noua generatie care contine o componenta
Dimensiunea operationala
- Dimensiunea operationala: include investitii si reforme fiind si unitatea de masura a succesului planului PNRR, recompensand rezultatele obtinute.
- Pachetul de masuri: contine masuri ce sunt impartite in reforme (modificari legislative) si investitii.
- Obiectivele (sub forma de jaloane si tinte): fiecare euro este conditionat de atingerea unor obiective
- Principiul Do no significant harm (DNSH): La baza obiecitvelor PNRR sta acest principiu - nicio investitie din planul PNRR nu are voie sa afecteze mediul inconjurator (nu sunt finantate proiecte care duc la cresterea emisiilor de carbon).
Dimensiunea temporala
Intervalul de timp in care trebuie finalizate si receptionate proiectele pune cea mai mare presiune. Termenul limita este de 31 august 2026, iar orice intarziere transforma cheltuiala intr-o povara pentru bugetul national, deoarece sumele nu mai pot fi decontate de CE.
Ce reprezinta acronimul PNRR?
Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) este un instrument gandit pentru a combate efectele generate de decalajele economice si cele generate de pandemie asupra populatiei. Obiectivul PNRR este de a atrage fondurile puse la dispozitie de UE prin NextGenerationEU in vederea atingerii jaloanelor si a obiectivelor in materie de reforme si investitii ce contine: un calendar, obiective, indicatori, bugete detaliate si grafic de derulare .
Care sunt principiile care stau la baza PNRR?
Principiile de implementare a PNRR sunt focalizate pe distribuirea echitabila a fondurilor la nivel geografic, descentralizarea, respectiv rolul autoritatilor locale.
Structura planului PNRR si principalele componente
Structura planului PNRR
Care sunt piloni/directii sau structura PNRR?
Planul National de Redresare si Rezilienta al Romaniei este structurat pe sase piloni (Tranzitie verde care contine 6 componente, Transformare digitala care contine o componenta, Crestere inteligenta, sustenabilitate si favorabila incluziune care contine doua componente, Coeziune sociala si teritoriala care contine doua componente, Sanatate, precum si rezilienta economica, sociala si institutionala care contine trei componente, respectiv Politici pentru noua generatie care contine o componenta), respectiv prezinta un total de 16 componente.
Componentele planului PNRR
Care este denumirea compoentelor PNRR din care sunt compusi cei 6 piloni?
Principalele componente ale PNRR sunt: Managementul apelor (C1), Protejarea pădurilor și a biodiversității (C2), Managementul deșeurilor (C3), Transport sustenabil (C4), Valul Renovarii (C5), Energie (C6), Transformare digitala (C7), Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii (C8), Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare (C9), Fondul local (C10), Turism si cultura (C11), Sanatate (C12), Reforme sociale (C13), Buna guvernanta (C14), Educatie (C15), respectiv RePOWER EU (C16).
Distributia sumelor alocate
Distributia sumelor alocate pe fiecare componenta
Distributia sumelor alocate pe fiecare pilon
Stadiul actual al proiectelor PNRR
Componente
Bugetul alocat
Executia bugetara
Numarul investitiilor
Numarul reformelor
Numarul tintelor si jaloanelor
Structura
Bugetul alocat
Executia bugetara
Numarul investitiilor
Numarul reformelor
Numarul tintelor si jaloanelor
Indicatori statisticii descriptive
Histograme
Bugetul alocat
Executia bugetara
Gradul absorbtiei
Numarul investiilor
Numarul reformelor
Numarul tintelor si jaloanelor
Boxplot
Bugetul alocat
Executia bugetara
Gradul de absorbtie
Numarul investitiilor
Numarul reformelor
Numarul tintelor si jaloanelor
Situatia actuala
Versiunea finala a planului PNRR este cea aprobata in noiembrie 2025 si include ultimele ajustari de proiecte si alocari financiare in valoare de 21.41 miliarde de euro.
Stadiul implementarii: pana in noiembrie 2025, Romania a primit 10.72 miliarde de euro din valoarea totala a planului PNRR.
Singurele plati efectuate pana in prezent sunt:
prefinantarea si
primele 3 cereri de plata din totalul de 6 cereri de plata ce pot fi depuse .
Cea de-a patra cerere de plata estimata la 2.62 miliarde de euro a fost depusa si validata recent de CE (15.05.2026), procesul fiind ingreunat de tintele si jaloanele restante, respectiv de termenele limita de implementare.
In Fig. sunt prezentate sumele alocate pe fiecare componenta PNRR, sumele cheltuite efectiv, gradul de absorbtie, numarul de reforme si investitii, respectiv tintele si jaloanele propuse.
In Figura sunt prezentati indicatori statisticii descriptive calculati pentru variabilele analizate. Observam ca valoarea medie a bugetului alocat pe componenta este de 1338 milioane euro. Observam ca diferenta dintre valoarea medie si mediana este mare ceea ce reflecta existenta unor componente pentru care s-au alocat bugete foarte mari.
Observam ca distributia componentelor PNRR dupa bugetul alocat este puternic asimetrica la dreapta, respectiv leptocurtica (bugetele corespunzatoare unor componente precum Transportul, Educatia influenteaza valoarea medie a bugetului alocat). Prin urmare, distributia compoentelor PNRR dupa bugetul alocat nu sunt distribuite uniform. Exista o concentrare a sumelor alocate pe anumite componente PNRR importante (pe tranzitia verde (~ 41%) si digitalizare (~ 21%) impuse de CE pentru a obtine finantare).
Valoarea medie a executie fianciare este de 520.82 milioane euro. Observam ca sumele cheltuite efectiv nu sunt uniform distribuite, cateva componente PNRR domina gradul de absorbtie a sumelor puse la dispozitie de UE. Majoritatea componentelor prezinta un progres limitat al absorbtie de fonduri UE.
Observam ca valoarea medie a gradului de absorbtie este de 35%, prezentand o distributie aproximativ simetrica (valoarea coeficientului de asimetrie este de -0.21, respectiv valoarea coeficientului de boltire este -1.4, foarte mic). Prin urmare, gradul de absorbtie este lent spre moderat, insa departe de valoarea optima care sa permita finalizarea cu succes a tuturor proiectelor.
Analiza de corelatie
Analiza legaturii dintre variabila gradul de absorbtie si variabiele a) numar de investitii, b) numar de reforme, respectiv c) tinte si jaloane sunt prezentate mai jos.
Executie vs. complexitate
Analiza legaturii dintre variabilele gradul de
absorbtie si numarul de investitii scoate in
evidenta o legatura inversa slaba (valoarea coeficientului de corelatie
este negativ si foarte mic). Observam ca exista o variabilitate ridicata
in zona valorilor mici si medii. Prin urmare, un numar mare de
investitii implica o complexitate operationala ridicata, fragmentare
administrativa dificulati de coordonare.
Reforme vs. executie
Analiza legaturii dintre gradul de absorbtie si
numarul de reforme arata ca intre aceste variabile nu
exista o legatura (nu apare un trend). Acest lucru poate fi explicat
prin faptul ca reformele sunt procese legislative/institutionale si nu
implica fluxuri financiare directe imediate. Prin urmare, executia
financiara nu este determinata direct de intesitatea reformelor, ci de
implementarea investitiilor.
Jaloane si tinte vs. executie
Observam ca legatura intre gradul de absorbtie si numarul de tinte si jaloane este directa si slaba. Jaloanele impun o disciplina procedurala, stimuleaza progresul si conditioneaza platile venite de la CE. Astfel, componentele cu mai multe jaloane tind sa fie mai bine monitorizate si, implicit, mai bine executate.
Legatura dintre variabila gradul de absorbtie sau executie financiara si cele trei dimensiuni structurale ale compentelor PNRR: numar de investitii, numarul de reforme si numarul de tinte si jaloane sunt prezentate mai sus.
Valoarea coeficientilor de corelatie
Complexitatea afecteaza gradul de executie: astfel, cu cat creste numarul investitiilor cu atat creste complexitatea administrativa, ceea ce poate duce la reducerea eficientei implementarii. Analiza legaturii dintre gradul de absorbtie si numarul de investitii sugereaza ca, pe masura ce numarul de investitii creste, eficienta executiei financaiare tinde sa scada sau gradul de absorbtie scade, datorita cresterii complexitatii operationale si administrative.
Complexitatea structurala (numarul mare de investiatii) reduce eficienta executiei prin cresterea costurilor de coordonare si a riscurilor operationale.
Reformele nu influenteaza direct executia: Executia financiara nu este influentata de numarul de reforme, sugerand o separare intre dimensiunea institutionala si cea operationala. Exista o separare intre dimensiunea institutionala si cea operationala a PNRR, deoarece reformele sunt realizate de obbicei la inceput (adoptare unor legi, modificarea cadrului legislativ etc., lucruri care nu presupun chetuirea unor sume de bani insa au impact asupra proiectelor sau investitiilor – poate inhiba sau accelera desfasurarea unei investitii sau proiect, respectiv desfasurarea unui proiecte se face intr-un anumit interval de timp). Reformele au in general un impact indirect asupra proiectelor sau investitiilor deoarecele acestea creaza cadrul legislativ, insa nu genereaza executie imediata (bani nu vin din reforme, ci din implementarea investitiilor asociate). Spre exemplu, compoenta C14 – Buna guvernanta prezinta un buget foarte mic, respectiv numarul de reforme ce trebuie adoptate este foarte mare. Motiv pentru care reformele sunt necesare pentru functionarea sistemului, insa nu reprezinta un determinat direct al executiei financiare asa cum este implementarea efectiva a proiectelor.
Jaloanele au rol de accelerare: Existenta unui numar mare de tinte si jaloane este asociata cu un grad de absorbtie mai ridicat, subliniind importanta mecanismelor de monitorizare. Legatura pozitiva dintre cele doua variabile sugereaza ca mecanismele de monitorizare si conditiile financiare impuse de UE contribuite la cresterea gradului de implementare si la accelerarea executiei financiare.
Pentru decontarea sumelor, Comisia Europeana verifica obiectivele (jaloanele si tintele) indeplinite si specificate in cererea de finantare (acestea fiind insotite de acte justificative) si aproba cererile de plata depuse de guvern in functie de gradul de indeplinire. Astfel, ministerele implicate sunt obligate sa livreze rezultate si sa monitorizeze constant progresul fiecarui proiect PNRR.
Concluzii
Analiza indicatorilor statisticii descriptive arată că distribuția bugetelor este puternic concentrată, cu câteva componente majore care domina finanțarea totală. În același timp, execuția fondurilor este neuniforma, ceea ce sugerează diferențe semnificative în capacitatea de implementare. Cu un progres mediu de aproximativ 35%, PNRR se află într-o etapă intermediară, dar există riscuri evidente pentru componentele cu execuție finaciara scăzută.
Riscurile reale asociate cu proiectele PNRR sunt legate de intarzieri care pot duce la pierderea definitiva a banilor. Suma incasata pana acum (si care reprezinta aproximativ 50% din totalul alocat) este formata din prefinantare si finalizarea proiectelor usoare. Proiectele grele (cele legate de infrastructura si cele legate de reforme mai importante) risca sa nu poata fi finalizate la timp.
Complexitatea structurală (numarul mare de investitii) reduce eficiența implementarii, deoarece creste costurile de coordonare si riscurile operationale, ceea ce duce la un grad de absorbtie mai scazut. In schimb, jaloanele si tintele (utilizate ca mecanisme de monitorizare) au un efect pozitiv asupra gradului de absorbtie, accelerand executia financiara si conditionand decontarea prin verificarea gradului de indeplinire a obiectivelor verificate de Comisia Europeana.
Reformele nu influenteaza direct executia financiara (banii nu vin din reforme, ci din implementarea investitiilor), insa acestea joaca un rol indirect prin crearea cadrului legislativ care poate accelera sau inhiba implementarea proiectelor. Prin urmare, pentru a intelegerea gradului real de absorbtie a fondurilor PNRR estes necesara separarea dimensiunea institutionala (reforme) de cea operationala (investitii, jaloane etc.).
Bibliografie
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32021R0241
https://www.romania-insider.com/eu-council-approves-romania-pnrr?mc_cid=644911b97a&mc_eid=7beb494d25
https://www.romania-insider.com/eu-council-approves-romania-pnrr?mc_cid=644911b97a&mc_eid=7beb494d25
https://www.romania-insider.com/romania-modified-resilience-plan-greenlit-eu-council-2023
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32021R0241#fnp_1
https://monitorpnrr.eu/ accessed on 17.04.2026.
https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/10/facada6fdd5c00de72eecd8ab49da550.pdf accessed on 17.04.2026.
https://mfinante.gov.ro/domenii/bugetul-de-stat/istoric-deficit-bugetar
https://ec.europa.eu/economy_finance/recovery-and-resilience-scoreboard/index.html
Wickham H, Averick M, Bryan J, Chang W, McGowan LD, François R, Grolemund G, Hayes A, Henry L, Hester J, Kuhn M, Pedersen TL, Miller E, Bache SM, Müller K, Ooms J, Robinson D, Seidel DP, Spinu V, Takahashi K, Vaughan D, Wilke C, Woo K, Yutani H (2019). “Welcome to the tidyverse.” Journal of Open Source Software, 4(43), 1686. doi:10.21105/joss.01686 https://doi.org/10.21105/joss.01686
Wickham H, Bryan J (2025). readxl: Read Excel Files. doi:10.32614/CRAN.package.readxl https://doi.org/10.32614/CRAN.package.readxl, R package version 1.4.5, https://CRAN.R-project.org/package=readxl
Gagolewski M (2022). “stringi: Fast and portable character string processing in R.” Journal of Statistical Software, 103(2), 1-59. doi:10.18637/jss.v103.i02 https://doi.org/10.18637/jss.v103.i02
Wickham H, François R, Henry L, Müller K, Vaughan D (2023). dplyr: A Grammar of Data Manipulation. doi:10.32614/CRAN.package.dplyr https://doi.org/10.32614/CRAN.package.dplyr, R package version 1.1.4, https://CRAN.R-project.org/package=dplyr
Wickham H, Vaughan D, Girlich M (2024). tidyr: Tidy Messy Data. doi:10.32614/CRAN.package.tidyr https://doi.org/10.32614/CRAN.package.tidyr, R package version 1.3.1, https://CRAN.R-project.org/package=tidyr.
H. Wickham. ggplot2: Elegant Graphics for Data Analysis. Springer-Verlag New York, 2016.
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32021R0241#fnp_1
Wickham H, Pedersen T, Seidel D (2025). scales: Scale Functions for Visualization. doi:10.32614/CRAN.package.scales https://doi.org/10.32614/CRAN.package.scales, R package version 1.4.0, https://CRAN.R-project.org/package=scales.
Xie Y, Cheng J, Tan X, Aden-Buie G (2025). DT: A Wrapper of the JavaScript Library ‘DataTables’. doi:10.32614/CRAN.package.DT https://doi.org/10.32614/CRAN.package.DT, R package version 0.34.0, https://CRAN.R-project.org/package=DT.
C. Sievert. Interactive Web-Based Data Visualization with R, plotly, and shiny. Chapman and Hall/CRC Florida, 2020.
https://insse.ro/cms/ro/content/ipc%E2%80%93serie-de-date-anuala
https://www.bnr.ro/uploads/2025-06-23raportanual2024_documentpdf_545_1750660828.pdf
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table (AMG159E - AMIGO-Rata somajului (15-74 ani),pe sexe si regiuni de dezvoltare ( date comparabile))
https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/10/facada6fdd5c00de72eecd8ab49da550.pdf accessed on 17.04.2026.
https://monitorpnrr.eu/ accessed on 17.04.2026.