Warning: The dataset analyzed in this study was obtained based on the information available on different site and documents: platforma monitorpnrr; Comisia Europeana and platforma mfe.gov.ro.
Obiectiv: Studiul este focalizat pe analiza de corelatie a obiectivelor (investitii, reforme, tinte si jaloane etc.) propuse si programate pentru finantare prin planul PNRR aprobat.
Planul PNRR sau Facilitati de Redresare si Rezilienta (FRR) a fost propus intr-un context geopolitic marcat de o serie de crize precum: pandemia sau criza de sanatate globala, criza energetica, inflatia etc. avand ca obiectiv major absorbtia fondurilor europene intr-un interval de timp bine stabilit pentru atingerea unor obiective specifice.
Propunerea oficiala: CE a data un aviz favorabil pe 28 octombrie 2021 , iar aprobarea din partea Consiliului UE (ECOFIN – Consiliu Afacerilor Economice si Financiare al UE) a fost obtinuta pe data de 29 octombrie 2021.
Valoarea totala aprobata initital a fost de 29.2 miliarde de euro (din care bugetul alocat pentru componenta de finantare prin granturi este de 14.29 miliarde de euro, respectiv 14.92 miliarde de euro este bugetul corespunzator componentei de finantare prin imprumuturi ).
Planul PNRR a trecut prin 4 etape de revizuire majore, fiecare etapa aducand modificari semnificative in ceea ce priveste alocarile bugetare, structurale si termenele de finalizarea a obiectivelor asumate.
Dimensiunile planului PNRR: Dimensiunea planului PNRR poate fi analizat pe patru niveluri: financiar, structural (investitii), operational (jaloane si tinte) si temporala.
Dimensiunea structurala: planul PNRR este construit pe 6 piloni obligatorii care se ramifica pe 16 componente tematice:
Tranzitie verde care contine 6 componente
Transformare digitala care contine o componenta
Crestere inteligenta, sustenabilitate si favorabila incluziune care contine doua componente
Coeziune sociala si teritoriala care contine doua componente
Sanatate, precum si rezilienta economica, sociala si institutionala care contine trei componente
Politici pentru noua generatie care contine o componenta
Intervalul de timp in care trebuie finalizate si receptionate proiectele pune cea mai mare presiune. Termenul limita este de 31 august 2026, iar orice intarziere transforma cheltuiala intr-o povara pentru bugetul national, deoarece sumele nu mai pot fi decontate de CE.
Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) este un instrument gandit pentru a combate efectele generate de decalajele economice si cele generate de pandemie asupra populatiei. Obiectivul PNRR este de a atrage fondurile puse la dispozitie de UE prin NextGenerationEU in vederea atingerii jaloanelor si a obiectivelor in materie de reforme si investitii ce contine: un calendar, obiective, indicatori, bugete detaliate si grafic de derulare .
Principiile de implementare a PNRR sunt focalizate pe distribuirea echitabila a fondurilor la nivel geografic, descentralizarea, respectiv rolul autoritatilor locale.
Care sunt piloni/directii sau structura PNRR?
Planul National de Redresare si Rezilienta al Romaniei este structurat pe sase piloni (Tranzitie verde care contine 6 componente, Transformare digitala care contine o componenta, Crestere inteligenta, sustenabilitate si favorabila incluziune care contine doua componente, Coeziune sociala si teritoriala care contine doua componente, Sanatate, precum si rezilienta economica, sociala si institutionala care contine trei componente, respectiv Politici pentru noua generatie care contine o componenta), respectiv prezinta un total de 16 componente.
Principalele componente ale PNRR sunt: Managementul apelor (C1), Protejarea pădurilor și a biodiversității (C2), Managementul deșeurilor (C3), Transport sustenabil (C4), Valul Renovarii (C5), Energie (C6), Transformare digitala (C7), Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii (C8), Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare (C9), Fondul local (C10), Turism si cultura (C11), Sanatate (C12), Reforme sociale (C13), Buna guvernanta (C14), Educatie (C15), respectiv RePOWER EU (C16).
Situatia actuala
Versiunea finala a planului PNRR este cea aprobata in noiembrie 2025 si include ultimele ajustari de proiecte si alocari financiare in valoare de 21.41 miliarde de euro.
Stadiul implementarii: pana in noiembrie 2025, Romania a primit 10.72 miliarde de euro din valoarea totala a planului PNRR.
Singurele plati efectuate pana in prezent sunt:
prefinantarea si
primele 3 cereri de plata din totalul de 6 cereri de plata ce pot fi depuse .
Cea de-a patra cerere de plata estimata la 2.62 miliarde de euro a fost depusa si validata recent de CE (15.05.2026), procesul fiind ingreunat de tintele si jaloanele restante, respectiv de termenele limita de implementare.
In Fig. sunt prezentate sumele alocate pe fiecare componenta PNRR, sumele cheltuite efectiv, gradul de absorbtie, numarul de reforme si investitii, respectiv tintele si jaloanele propuse.
In Figura sunt prezentati indicatori statisticii descriptive calculati pentru variabilele analizate. Observam ca valoarea medie a bugetului alocat pe componenta este de 1338 milioane euro. Observam ca diferenta dintre valoarea medie si mediana este mare ceea ce reflecta existenta unor componente pentru care s-au alocat bugete foarte mari.
Observam ca distributia componentelor PNRR dupa bugetul alocat este puternic asimetrica la dreapta, respectiv leptocurtica (bugetele corespunzatoare unor componente precum Transportul, Educatia influenteaza valoarea medie a bugetului alocat). Prin urmare, distributia compoentelor PNRR dupa bugetul alocat nu sunt distribuite uniform. Exista o concentrare a sumelor alocate pe anumite componente PNRR importante (pe tranzitia verde (~ 41%) si digitalizare (~ 21%) impuse de CE pentru a obtine finantare).
Valoarea medie a executie fianciare este de 520.82 milioane euro. Observam ca sumele cheltuite efectiv nu sunt uniform distribuite, cateva componente PNRR domina gradul de absorbtie a sumelor puse la dispozitie de UE. Majoritatea componentelor prezinta un progres limitat al absorbtie de fonduri UE.
Observam ca valoarea medie a gradului de absorbtie este de 35%, prezentand o distributie aproximativ simetrica (valoarea coeficientului de asimetrie este de -0.21, respectiv valoarea coeficientului de boltire este -1.4, foarte mic). Prin urmare, gradul de absorbtie este lent spre moderat, insa departe de valoarea optima care sa permita finalizarea cu succes a tuturor proiectelor.
Analiza indicatorilor statisticii descriptive arată că distribuția bugetelor este puternic concentrată, cu câteva componente majore care domina finanțarea totală. În același timp, execuția fondurilor este neuniforma, ceea ce sugerează diferențe semnificative în capacitatea de implementare. Cu un progres mediu de aproximativ 35%, PNRR se află într-o etapă intermediară, dar există riscuri evidente pentru componentele cu execuție finaciara scăzută.
Riscurile reale asociate cu proiectele PNRR sunt legate de intarzieri care pot duce la pierderea definitiva a banilor. Suma incasata pana acum (si care reprezinta aproximativ 50% din totalul alocat) este formata din prefinantare si finalizarea proiectelor usoare. Proiectele grele (cele legate de infrastructura si cele legate de reforme mai importante) risca sa nu poata fi finalizate la timp.
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32021R0241
https://www.romania-insider.com/eu-council-approves-romania-pnrr?mc_cid=644911b97a&mc_eid=7beb494d25
https://www.romania-insider.com/eu-council-approves-romania-pnrr?mc_cid=644911b97a&mc_eid=7beb494d25
https://www.romania-insider.com/romania-modified-resilience-plan-greenlit-eu-council-2023
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32021R0241#fnp_1
https://monitorpnrr.eu/ accessed on 17.04.2026.
https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/10/facada6fdd5c00de72eecd8ab49da550.pdf accessed on 17.04.2026.
https://mfinante.gov.ro/domenii/bugetul-de-stat/istoric-deficit-bugetar
https://ec.europa.eu/economy_finance/recovery-and-resilience-scoreboard/index.html
Wickham H, Averick M, Bryan J, Chang W, McGowan LD, François R, Grolemund G, Hayes A, Henry L, Hester J, Kuhn M, Pedersen TL, Miller E, Bache SM, Müller K, Ooms J, Robinson D, Seidel DP, Spinu V, Takahashi K, Vaughan D, Wilke C, Woo K, Yutani H (2019). “Welcome to the tidyverse.” Journal of Open Source Software, 4(43), 1686. doi:10.21105/joss.01686 https://doi.org/10.21105/joss.01686
Wickham H, Bryan J (2025). readxl: Read Excel Files. doi:10.32614/CRAN.package.readxl https://doi.org/10.32614/CRAN.package.readxl, R package version 1.4.5, https://CRAN.R-project.org/package=readxl
Gagolewski M (2022). “stringi: Fast and portable character string processing in R.” Journal of Statistical Software, 103(2), 1-59. doi:10.18637/jss.v103.i02 https://doi.org/10.18637/jss.v103.i02
Wickham H, François R, Henry L, Müller K, Vaughan D (2023). dplyr: A Grammar of Data Manipulation. doi:10.32614/CRAN.package.dplyr https://doi.org/10.32614/CRAN.package.dplyr, R package version 1.1.4, https://CRAN.R-project.org/package=dplyr
Wickham H, Vaughan D, Girlich M (2024). tidyr: Tidy Messy Data. doi:10.32614/CRAN.package.tidyr https://doi.org/10.32614/CRAN.package.tidyr, R package version 1.3.1, https://CRAN.R-project.org/package=tidyr.
H. Wickham. ggplot2: Elegant Graphics for Data Analysis. Springer-Verlag New York, 2016.
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32021R0241#fnp_1
Wickham H, Pedersen T, Seidel D (2025). scales: Scale Functions for Visualization. doi:10.32614/CRAN.package.scales https://doi.org/10.32614/CRAN.package.scales, R package version 1.4.0, https://CRAN.R-project.org/package=scales.
Xie Y, Cheng J, Tan X, Aden-Buie G (2025). DT: A Wrapper of the JavaScript Library ‘DataTables’. doi:10.32614/CRAN.package.DT https://doi.org/10.32614/CRAN.package.DT, R package version 0.34.0, https://CRAN.R-project.org/package=DT.
C. Sievert. Interactive Web-Based Data Visualization with R, plotly, and shiny. Chapman and Hall/CRC Florida, 2020.
https://insse.ro/cms/ro/content/ipc%E2%80%93serie-de-date-anuala
https://www.bnr.ro/uploads/2025-06-23raportanual2024_documentpdf_545_1750660828.pdf
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table (AMG159E - AMIGO-Rata somajului (15-74 ani),pe sexe si regiuni de dezvoltare ( date comparabile))
https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/10/facada6fdd5c00de72eecd8ab49da550.pdf accessed on 17.04.2026.
https://monitorpnrr.eu/ accessed on 17.04.2026.