Analiza de corelatie a componentelor PNRR

Analiza investitiilor programate si propuse pentru finantare prin planul PNRR

Warning: The dataset analyzed in this study was obtained based on the information available on different site and documents: platforma monitorpnrr; Comisia Europeana and platforma mfe.gov.ro.

Obiectiv: Studiul este focalizat pe analiza de corelatie a obiectivelor (investitii, reforme, tinte si jaloane etc.) propuse si programate pentru finantare prin planul PNRR aprobat.

Scurta prezentare a principalelor evenimente - overview

Propunerea planului PNRR si aprobarea acestuia

Planul PNRR sau Facilitati de Redresare si Rezilienta (FRR) a fost propus intr-un context geopolitic marcat de o serie de crize precum: pandemia, criza energetica, inflatia etc. avand ca obiectiv major absorbtia fondurilor europene intr-un interval de timp bine stabilit pentru atingerea unor obiective specifice.

Propunerea oficiala: CE a data un aviz favorabil pe 28 octombrie 2021 , iar aprobarea din partea Consiliului UE (ECOFIN – Consiliu Afacerilor Economice si Financiare al UE) a fost obtinuta pe data de 29 octombrie 2021.

Valoarea totala aprobata initital a fost de 29.2 miliarde de euro (din care bugetul alocat pentru componenta de finantare prin granturi este de 14.29 miliarde de euro, respectiv 14.92 miliarde de euro este bugetul corespunzator componentei de finantare prin imprumuturi ).

Modificari si revizuiri ale planului PNRR:

Planul PNRR a trecut prin 4 etape de revizuire majore, fiecare etapa aducand modificari semnificative in ceea ce priveste alocarile bugetare, structurale si termenele de finalizarea a obiectivelor asumate.

Prima revizuire tehnica (are loc in iunie 2022, insa este pusa in aplicare in 2023): revizuirea realizata a fost facuta pe fondul cresterii economice a Romainie in anul 2021 (valoarea produsului intern brut (PIB) a fost mai mare decat valoarea estimata initial), ceea ce a condus la o reducere a componentei de finantare prin granturi si inculuderea unei noi componente dedicate independentei energetice (REPowerEU) pentru a pastra fondurile nerambursabile. Valoarea totala a planului PNRR a fost stabilita la 28.5 miliarde de euro (compusa din componenta de finantare prin imprumuturi in valoare de 14.9 miliarde de euro, compoenenta de finantare prin granturi in valoare de 13.5 miliarde de euro din care 1.4 miliarde reprezinta valoarea bugetului alocat pe noua componenta introdusa, REPowerEU – componenta 16). Componenta 16 cuprinde un numar de 2 reforme, respectiv un numar de 7 investitii noi in energie verde, eficienta energetica si recalificarea fortei de munca din acest domeniu. Aprobarea acestei versiuni a fost acordata pe 21 noiembrie 2023 de catre CE, iar Consiliul UE a oferit avizul final pe data de 8 decembrie 2023. Efectul acestor modificari au fost aplicate retroactiv din iunie
A doua revizuire si versiunea finala a planului PNRR (2025): datorita riscului ridicat de a pierde intreaga alocare a fonurilor nerambursabile (~13.6 miliarde de euro), peste 140 de proiecte au fost revizuite/inlocuite cu altele mai mature sau care sunt finantate de la buget, o parte din proiecte au fost trecute pe componenta de finantare neramburabila, respectiv introducerea unor investitii noi cu impact economic si social ridicat, precum achizitia de ambulante, capitalizarea Bancii de Investitii si Dezvoltare etc. Valoarea totala a planului a scazut la 21.4 miliarde de euro, din care pe componenta de finantare prin granturi au fost alocat un buget de 13.57 miliarde de euro, in timp ce pe componenta de finantare prin imprumuturi au fost alocat un buget de 7.84 miliarde de euro. Numarul de jaloane si tinte asociate planului a scazut de la 518 tinte si jaloane la 390 de tinte si jaloane cu scopul de a imbunatati monitorizarea. Planul a fost aprobat pe 22 octombrie 2025 de CE, iar Consiliul UE a dat avizul final pe 13 noiembrie 2025.

Dimensiunile planului PNRR: Dimensiunea planului PNRR poate fi analizat pe trei niveluri: financiar, structural (investitii) si operational (jaloane si tinte)

Dimensiunea financiara: desi valoarea planului initial a fost de 29.2 miliarde de euro, aceasta a fost ajustata ulterior. In prezent valoarea planului este de 21.41 miliarde de euro. Bugetul alocat este impartit aproape egal pe doua componente de finantare: componenta de finantare prin granturi (fonuri nerambursabile) si componenta de finantare prin imprumut (fonuri rambursabile obtinute la dobanzi avantajoase)
Dimensiunea structurala: planul PNRR este construit pe 6 piloni obligatorii care se ramifica pe 16 componente tematice:
- Tranzitie verde care contine 6 componente
- Transformare digitala care contine o componenta
- Crestere inteligenta, sustenabilitate si favorabila incluziune care contine doua componente
- Coeziune sociala si teritoriala care contine doua componente
- Sanatate, precum si rezilienta economica, sociala si institutionala care contine trei componente
- Politici pentru noua generatie care contine o componenta

Dimensiunea operationala (reforme si investitii) planul PNRR recompenseaza rezultatele masurate prin numarul de reforme si investitii finalizate:
- pachete de masuri: planul PNRR contine o serie de masuri, impartite in reforme si investitii
- jaloane si tinte (in total nu numar de 507): fiecare euro este conditionat de indeplinirea obiectivelor asumate
- Principiul DNSH (Do No Significant Harm): nu sunt finantate proiecte care conduc la cresterea emisiilor de carbon
Dimensiunea temporala presiunea ce mai mare este data de faptul ca toate obiectivele asumate trebuie finalizate intr-un anumit interval de timp si receptionate pana la 31 august 2026. Orice intarziere transforma cheltuiala bugetara intr-o povara pentru bugetul national, acestea neputand fi decontate de Comisia Europeana.
Efortul bugetar: pe fondul deficitului bugetar ridicat, s-a dorit reducerea presiunii de finantare de la bugetul national si evitarea eventualelor penalitati. S-a accelerat o schemă de ajutor de stat pentru marii consumatori de energie și s-au realocat fonduri pentru proiecte importante, precum: capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare etc.
Renegocirea planului PNRR in extremis (iunie 2026): deoarece peste 100 de jaloane si tinte nu au fost atinse, guvernul a fost nevoit sa ceara CE amanarea termenelor pentru proiectele in curs si sa solicite eliminarea din plan a obiectivelor nerealizabile. Guvernul a cerut sprijin pentru a putea depune cererea de plata numarul 4, evaluata la 5.7 miliarde de euro. Termenul in extremis descrie masurile sau procedurile de urgenta de ultim moment aplicate statelor membre pentru a debloca fonduri europene, a evita suspendarea platilor sau a salva jaloane si tinte care risca sa nu fie finalizate datorita termenelor limita. Printre situatiile care necesita interventii in extremis se numara: jaloanele blocate (probleme legislative sau birocratice care intrazie reformele asumate), capacitatea administrativa scazuta (investitii care stagneaza datorita licitatiilor intarziate sau a furnizorilor), riscul de dezangajare (riscul ca statul sa piarda definitiv sume de bani in cazul in care obiectivele nu sunt finalizate la termenele stabilite). Solutiile utilizate in extremis sunt renegocierea si modificarea planului PNRR (redefinirea sau eliminarea unor obiective nerealiste si redistribuirea fondurilor catre proiecte fezabile), adoptarea unor ordonante de urgenta (guvernul poate recurge la adoptarea rapida a unor legi pentru a debloca blocajele institutionale sau blocaje in lanturi de aprovizionaare), preluarea directa a responsabilitatilor de catre guvern (guvernul poate interveni pentru a prelua proiecte locale blocate si pentru a accelera executia lor), scoaterea la locitatie a unor pachete.
Cotele pentru contributia financiara maxima Conform anexei IV din regulament, cotele și cuantumurile pentru contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru sunt prezentate mai jos, urmand ca cel final sa se realizeze cel târziu, până la 30 iunie 2022:

Distributia statelor membre dupa cota si cuantumul pentru contributia financiara

pentru 70% din cuantumul disponibil

pentru 30% din cuantumul disponibil

Situatia actuala: Versiunea finala a planului PNRR este cea aprobata in noiembrie 2025 si include ultimele ajustari de proiecte si alocari financiare in valoare de 21.41 miliarde de euro. Stadiul implementarii: pana in noiembrie 2025, Romania a primit 10.72 miliarde de euro din valoarea totala a planului PNRR. Singurele plati efectuate pana in prezent sunt: prefinantarea si primele cereri de plata din totalul de 6 cereri de plata ce pot fi depuse . Cea de-a patra cerere de plata estimata la 2.6 miliarde de euro inca nu a fost depusa, procesul fiind ingreunat de tintele si jaloanele restante, respectiv de termenele limita de implementare
Fondurile puse la dispozitie pentru RRF: Comisia Europeana, fondata in 1958 si condusa in prezent de Ursula con der Leyen (mandatul este 2019 - 2029), cu sediul la Bruxelles, este organul executiv al UE, responsabil pentru propunerea, implementarea si supravegherea aplicarii legislatiei UE. Suma totala pusa la dispozitie de UE pentru redresare si rezilienta pentru tarile membre este de 577 miliarde euro din care 217 miliarde euro pot fi obtinuti prin componenta de finantare prin imprumut, in timp ce restul de 360 miliarde euro pot fi obtinuti prin componenta de finantare prin grant.

Romania a obtinut 6.6% din valorea produsului intern brut de 324.37 miliarde euro, adica aproximativ 21,41 de miliarde de euro. Din totalul de 21.41 de miliarde de euro 13.57 miliarde de euro pot fi atrasi sub forma de finantare prin grant, in timp de 7.83 miliarde de euro pot fi atrasi sub forma de finantare prin loan .

Evolutia venitului, respectiv cheltuielilor bugetare in perioada 2004 - 2024 sunt prezentate mai jos

Evolutia deficitului bugetar in perioada 2004 - 2024 este prezentat mai jos

Evolutia venitului, cheltuielilor, respectiv deficitului bugetar ca procent din PIB

Venitul ca procent din PIB

Cheltuieli ca procent din PIB

Deficit ca procent din PIB

Criza economică din 2008 în România

Durata: 27 de luni.
Perioada oficială de recesiune: 1 iulie 2008 – 30 septembrie 2010.
- O economie intra in recesiune cand inregistreaza doua scaderi consecutive ale PIB-ului fata de trimestrul anterior.
- Astfel, recesiunea in România a inceput oficial pe 1 iulie 2008（trimestrul 3） si s-a incheiat pe 30 septembrie 2010（tot trimestrul 3.

Pandemia de COVID-19 în România

Durată (perioada oficială de pandemie): 27 de luni.
Perioada oficială de pandemie: 26 februarie 2020 – 5 mai 2023.
- Primul caz in România a fost confirmat pe 26 februarie 2020.
- La 5 mai 2023, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat oficial încetarea pandemiei ca urgență de sănătate publică la nivel global, marcând sfârșitul perioadei de pandemie propriu-zisă

Graficul de mai sus evidentiaza dinamica fical - bugetara a economiei romanesti in perioada 2004 - 2024 surprinzand si impactul celor doua socuri macroeconomice asupra echilibrului bugetului public.

Evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare evolutia comparativa a veniturilor, respectiv cheltuielilor bugetare in perioada 2004 - 2024 este prezentata mai sus. Observam o tendinta generala de crestere a celor doua variabile, ceea ce reflecta:

cresterea dimensiunii economiei
extinderea aparatului public
cresterea investitiilor si a cheltuielilor

In perioada de dinaintea crizei financiare observam ca veniturile si cheltuielile bugetare cresc aproape sincron, deficitul bugetar fiind relativ controlat. Aceasta perioada, 2004 - 2008, coincide cu perioada in care Romania a aderat la UE, cresterea accelerata a consumului, respectiv cresterea economica bazata pe credit. Observam ca cheltuielile bugetare incep sa depaseasca veniturile inca din perioada de dinaintea crizei financiare, semnaland aparitia unor dezechilibre fiscale structurale.

Impactul crizei financiare (2008 - 2010)

Observam ca in perioada crizei financiare globale are loc o stagnare a veniturilor bugetare, insa nivelul cheltuielilor bugetare se mentine la cote ridicate. Acest lucru sugereaza faptul ca deficitul bugetar creste. Stagnarea veniturilor bugetare poate fi pusa pe cresterea ratei somajului, respectiv pe seama scaderii consumului si a profiturilor compoaniilor. Pe de alta parte, cheltuielile publice nu au putut fi reduse datorita faptului ca statul trebuie sa sustina o serie de cheltuieli precum: salariile bugetarilor, pensiile, investitii publice etc. In aceasta perioada deficitul bugetar creste, iar raportul dintre deficit si PIB sufera o scadere puternica ating valoare minima, ceea ce reflecta faptul ca veniturile nu pot sustine nivelul cheltuielilor publice.

In perioada 2011 - 2019 are loc o crestere a veniturilor, respectiv a deficitului bugetar. Acest lucru arata ca are loc un proces de consolidare fiscala, revenire economica, respectiv o crestere a colectarii fiscale. In aceasta perioada are loc o reducere a diferentei dintre venituri si cheltuieli, iar deficitul/PIB se apropie de pragul european stabilit. Observam o imbunatatire a pozitiei fiscale pana in jurul anului 2015 - 2016.

Impactul COVID-19 (2020 - 2022)

In perioada pandemiei observam ca are loc o accelerare a cheltuielilor publice, respectiv o crestere lenta a veniturilor. Cresterea cheltuielilor poate fi pusa pe seama faptului ca statul a finantat programe de sprijin economic, cheltuieli medicale, programe si masuri sociale, a subventionat o serie de campanii etc. lucru care a condus la cresterea deficitului bugetar. Observam ca raportul deficit/PIB scade rapid, confirmand impactul socului pandemic asupra finantelor publice.

Se poate observa totusi ca in anul 2021 are loc o revenire graduala, ceea ce reflecta faptul ca activitatile economice s-au relansat, veniturile fiscale au inceput sa creasca etc.